Tradiții și superstiții de Paștele Blajinilor, „jumătate de om sus și jumătatea de om pește”

Tradiția spune că Blajinii au fost printre primii oamenii de pe pământ, care trăiesc dincolo de lumea văzută, la vărsarea Apelor Sâmbetei, pe Ostroavele Albe. Aceștia nu pot să facă niciodată rău, țin post și spun rugăciuni pentru cei vii. Tradiții și obiceiuri.

Din bătrâni se spune că Blajinii sunt foarte inteligenți, cu toate acestea nu știu că calculeze data Sfintelor Paști. Ei află de Învierea Domnului atunci când oamenii aruncă coji de ouă roșii pe apă. Pentru Paștele Blajinilor, se fac pregătiri, iar familia merge la cimitir unde curăță mormintele și le aranjează. Credincioșii vor fi răsplătiți de Dumnezeu dacă vor face curat și la mormintele necunoscuților. În unele părți din țară, de această sărbătoare preoții ies din biserică alături de credincioși, purtând steaguri și merg la cimitire, unde fac parastas.

Ce se dă de pomană de Paștele Blajinilor

Preoții pomenesc atunci toate numele pe care credincioșii le-au scris spre pomenire la slujbele din sâmbetele Postului Mare. Tradiția spune că de Paștele Blajinilor creștinii trebuie să dea de pomană pâine caldă, ceapă verde și tărie. Dar și ouă roșii, cozonac, pască, vin roșu și colivă, plăcintă cu brânză, miere, carne și colaci. Din cele mai vechi timpuri se spune că cei trecuți în lumea drepților vin noaptea să ceară ajutor familiilor care nu sărbătoresc Paștele Blajinilor.

Cine sunt Blajinii

O veche legendă spune că blajinii ar proveni din copii care nu au fost botezați și au trecut la Ceruri imediat după ce s-au născut. De asemenea, se crede că Blajinii ar fi urmașii celor care atunci când Moise a eliberat poporul, despărțind apele, nu au reușit să traverseze marea. Aceștia ar fi rămas pe o insulă, pe unde trece Apa Sâmbetei, care s-ar afla aproape de Rai. O tradiție din Bucovina susține că „Blajinii sunt jumătatea de om sus, și jumătatea de jos pește”, aceștia ducându-și viața în ape.