Studiu. Nu doar virușii sunt așa, muzica este cu adevărat molipsitoare

Nu doar virușii sunt așa, muzica este cu adevărat molipsitoare, au concluzionat oamenii de ştiinţă. Aceștia au realizat că modelul descărcărilor pieselor muzicale nou lansate seamănă exact cu evoluţia unei epidemii. Muzica electronică se dovedește a fi cel mai „contagios” gen, informează The Guardian.

Dora Rosati, autoarea principală a studiului, absolventă de matematică şi statistică la Universitatea McMaster din Ontario, Canada, a acționat alături de o echipă de cercetători, pentru a afla care este mecanismul prin care anumite cântece devin populare. Echipa de cercetători a folosit instrumente matematice aplicate de obicei studiului modalităţii de transmitere a bolilor infecţioase.

Muzica se răspândește exact ca o pandemie

Cercetarea s-a făcut pe o bază alcătuită din 1,4 miliarde de descărcări individuale de muzică pe serviciul de streaming MixRadio, care nu mai funcţionează în prezent. În urma analizei celor mai descărcate 1.000 de melodii în Marea Britanie între 2007 şi 2014, cercetătorii au analizat gradul în care un model standard pentru epidemii, denumit modelul SIR, se potriveşte cu tendinţele în descărcările de melodii de-a lungul timpului.

Cercetarea, publicată în „Proceedings of the Royal Society A: Mathematical and Physical Sciences”, a descoperit că modelul funcţionează la fel de bine pentru a descrie tendinţele descărcării de melodii ca atunci când descrie transmiterea unei boli în rândul populaţiei.

„Sugerează că o mulţime dintre procesele sociale care conduc la transmiterea unei boli sau procese echivalente ar putea totodată să determine popularitatea anumitor melodii. Mai exact, sprijină ideea că atât muzica, cât şi bolile infecţioase depind de conexiunile sociale pentru a se răspândi în rândul populaţiei. În cazul unei boli, dacă vii în contact cu cineva care este bolnav, atunci există o oarecare şansă să contractezi boala respectivă.

Pare foarte similar şi în cazul melodiilor. Marea diferenţă este că, în cazul cântecelor, nu e nevoie de contact fizic – se poate întâmpla după ce un prieten de-al meu a folosit o melodie nouă şi interesantă într-o poveste de pe Instagram, iar eu voi merge apoi să o caut”, a precizat Dora Rosati.

Muzica electronică, mai „periculoasă” decât pojarul

Alt matematician a detaliat cele observate. „Este foarte logic atunci când te gândeşti că ‘din gură în gură’ se pot transmite lucruri, asemenea bolilor, altor oameni. Principala diferenţă este că, în cazul muzicii, există mai multe modalităţi prin care aceasta se poate propaga”, a spus Thomas Rawson, specialist în modelarea matematică a bolilor infecţioase la Imperial College din Londra.

Echipa lui Rosati a calculat totodată gradul de „contagiune„ pe genuri muzicale. Muzica metal are cel mai mic scor, muzica pop este mai transmisibilă, dar a fost cu mult depăşită de genuri precum rock şi hip-hop, în timp ce muzica electronică – o formă de muzică electronică destinată ascultării mai degrabă decât dansului – a avut cel mai ridicat grad de distribuire. Asta înseamnă că este de aproximativ 190 de ori mai transmisibilă decât pojarul.

Acest lucru nu înseamnă că sunt descărcate mai multe piese de muzică electronică, ci mai degrabă că acest gen muzica se propagă mai rapid în rândul fanilor.

Muzica este cu adevărat molipsitoare

Dacă popularitatea melodiilor este determinată de aceleaşi mecanisme ca şi transmiterea bolilor, modelul ar putea deschide noi căi de prezicere a succesului unor lansări muzicale. Dar, totodată, s-ar putea stabili ce trebuie să facă un artist pentru a stimula popularizarea pieselor sale.

„Folosind în mod similar modele matematice utilizate în cazul transmiterii bolilor pentru a afla informaţii precum timpul mediu în care un individ este infectat, amploarea finală a epidemiei sau cât timp va dura o epidemie, am putea afla care este timpul mediu pe care o persoană îl petrece ascultând o melodie, câte persoane vor descărca un anumit cântec sau cât timp ar putea fi un anumit cântec popular”, a mai spus Rosati.