Pe cât pare de banală, pe atât de benefică poate fi o îmbrățișare. Observând că mulți oameni se simt jenați să se îmbrățișeze cu trup și suflet psihologul american Kevin Zaborney a ”creat” o zi dedicată îmbrățișării.
Astfel, data de 21 ianuarie este Ziua Internațională a Îmbrățișărilor, fiind celebrată începând cu anul 1986. Astăzi, 17 ianuarie, este ziua cea mai tristă din an, după calculele specialiștilor.
Beneficiile medicale pe care le oferă îmbrățișările
Îmbrățișările sunt benefice pentru organism. Efectele sunt benefice, deopotrivă la nivel social, dar și la nivel psihic și fizic. Îmbrățișările oferă un sentiment de siguranță, calmează și dau energie, explică oamenii de știință. În urma unei îmbrățișări, nivelul Oxytocinei crește, iar Cortizonul scade.
Oxytocina este hormonul care dă starea de bine, iar Cortizonul este hormonul stresului. Pe scurt, îmbrățișările reduc stresul și ne fac să ne simțim în al nouălea cer. Tot la nivelul organismului, creșterea nivelului hormonului fericirii atrage și alte efecte benefice, cum ar fi întărirea sistemului imunitar, ameliorarea depresiei și scăderea tensiunii arteriale mari.
Câte îmbrățișări are nevoie un om zilnic
Specialiștii au calculat cât trebuie să dureze o îmbrățișare: minim 10 de secunde. Virginia Satir, o celebră psihoterapeută americană susține faptul că: “Avem nevoie de 4 îmbrățișări pentru a supraviețui, de 8 pentru a ne menține și de 12 îmbrățișări pentru a crește”.
Alți cercetători au investigat cum sunt afectați copiii de îmbrățișări sau de lipsa acestora. Rezultatele au fost incredibile. În urma studiului s-a stabilit că acei copii care primesc îmbrățișări când sunt mici vor deveni mult mai sociabili când vor crește. De asemenea, îmbrățișările și ținutul în brațe îi liniștesc pe copii, îi fac să se simtă în siguranță și îi fac să plângă mai puțin.
Îmbrățișările, reprimate în unele țări
Potrivit concepţiei occidentale, îmbrăţişarea este un gest banal. Americanii se îmbrăţişează şi dacă nu se cunosc, în timp ce pentru francezi, îmbrățișarea aproape că face parte din salut. Nu la fel stau lucrurile însă în alte țări ale lumii. De exemplu, în Arabia Saudită contactul fizic în public nu e agreat, din rațiuni religioase.
În ceea ce privește România, îmbrățișările tind să devină o formulă de salut tot mai uzitată.
Sursa foto: Pixabay
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook