Unul din marii scriitori români împlinește azi 90 de ani. Lucruri inedite despre maestrul Dinu Săraru

Câte nu se pot spune despre Dinu Săraru! Generații de români l-au apreciat și respectat, alții l-au criticat. Puțini știu că dramaturgul și scriitorul Dinu Săraru și-a pierdut vederea, iar textile publicate în ultimii ani au fost dictate. Dar nu se lasă. „Mi-e drag de viață, aș vrea să mai trăiesc”, spunea scriitorul, iar cineva ”acolo, sus” l-a auzit. La mulți ani, maestre!

Dinu Săraru a împlinit 90 de ani

Dinu Săraru a împlinit 90 de ani, pe 30 ianuarie. În ultimii peste 70 de ani a fost dramaturg, eseist, publicist, romancier și scriitor. Avea doar 18 ani, când a debutat în presă, ca reporter pentru Radiodifuziunea Română, instituție unde a muncit aproape toată viața.

A fost secretar general de redacţie la revista ”Secolul 20” şi la ”Luceafărul”.
În perioada 1969-1977, a fost secretar general de redacţie, redactor-şef adjunct, redactor-şef al Redacţiei Culturale Radio-TV. După anul 1990, a ocupat poziţiile de director general adjunct la Centrul Internaţional Ecumenic şi de membru în comitetul de direcţie al revistei „Armonia”. A fost director fondator al mai multor reviste de cultură.

Debutul editorial a lui Dinu Săraru a fost o culegere de cronici şi articole dedicate teatrului, în anul 1966. În 1973, avea să publice o nouă colecţie de cronici şi eseuri teatrale, ”Al treilea gong”.

A debutat ca romancier cu romanul ”Niște țărani”

A debutat ca romancier şi, totodată, s-a consacrat cu ”Nişte ţărani” (1974, Premiul ”Ion Creangă” al Academiei Române). Dinu Săraru a cucerit publicul prin o înțelegere a țăranilor, stoarși de vlagă și înainte de comuniști și după colectivizare și după momentul 1989. Impactul publicării acestui volum a fost atât de mare, încât autorul a intrat rapid în conştiinţa românilor.

Cartea a fost ecranizată, în 1980, sub titlul ”Vânătoarea de vulpi”, în regia lui Mircea Daneliuc şi a fost pusă în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul Mic, în 1981, cu titlul ”Scenariu dramatic în şapte anotimpuri”. Au urmat romanele: ”Clipa”,  trilogia ”Dragostea şi revoluţia”, ”Adevăruri de toată ziua”, ”Un fluture alb cu sânge pe aripi”, ”Iarba vântului”, ”Trilogia ţărănească”, ”Crimă pentru pământ”.

În anii din urmă, Dinu Săraru a scris ”Ciocoii noi cu bodyguard” (2004), ”Generalul Revoluţiei cu piciorul în ghips – Dialog cu generalul Victor Atanasie Stănculescu”, volum de interviuri (2005), ”Ultimul ţăran din Slătioara” (2006).

Printre cei mai mari admiratori ai maestrului sunt membrii familiei lui Mircea Badea. Vedeta Antena 3 a crescut în preajma scriitorului. Mama sa, profesoara Mariana Badea a lucrat la Teatrul Mic alături de Dinu Săraru, iar admirația și respectul pentru Dinu Săraru s-au consolidat în timp. Mircea și Naty Badea au crescut prin culisele teatrului.

Membrii familiei lui Mircea Badea, cei mai mari admiratori

”Maestrul Dinu Săraru a înnobilat cultura națională cu harul său literar, cu talentul managerial ca director de teatru și cu geniul gazetăresc. A înavuțit cultura națională cu un teatru unic în istoria neamului românesc. Teatrul Mic a fost Statuia Libertății din România, simbolul etern al refugiului spiritual. Aici am învățat de la domnul Dinu Săraru să nu «ratăm clipa de dragul eternității»! Domnul Dinu Săraru nu a ratat nimic. Nici clipa, nici eternitatea! Romanele sale sunt zestrea spirituală dăruită și clipei și eternității în literatura română.

M-am răsfățat cu spectacolul «Mitică Popescu», în rolul principal celebrul Mitică Popescu, muzica senzațională a lui Nicu Alifantis, făcând totdeauna săli arhipline oriunde ar fi jucat.  Am încremenit la Timișoara când, o sală arhiplină de oameni eleganți, au îngenuncheat în fața Leopoldinei Bălănuță în finalul recitalului «Respirări cu Nichita Stănescu». Am văzut, pentru prima oară cum Miliția Română a pus furtunurile cu apă pe oamenii rămași în afara sălii de spectacol, pentru că nu au mai găsit bilete, la Cluj, când se juca «Niște țărani».

Am rămas fără respirație când, la Craiova, în spectacolul «Astă seară stau acasă» s-a stins lumina în tot orașul chiar la replica unicului Ștefan Iordache. Spectatorii au rămas nemișcați în sală, în liniște, 40 de minute, până a revenit curentul electric. La Iași, se-nșirau pe trotuare spectatorii și-i aplaudau pe actori și după spectacole, la ieșirea acestora din clădirea teatrului”, a povestit Mariana Badea.

Mesajul lui Mircea Badea

„Astăzi este ziua lui Dinu Săraru, unul dintre puținii intelectuali și scriitor ca niște scriitori, ca niște scriitori uriași care au rămas. Am citit «Moartea lui Pătru» și la televizor pentru că asta pe mine m-a marcat. Pătru e un personaj din «Niște țărani», un roman bun și foarte românesc. Eu am văzut și piesa de teatru, care cred că e cea mai tare piesă de teatru pe care am văzut-o în viața asta.  Profit de prilej să-i spun LA MULȚI ANI și să mă declar încântat că, uite, pot să vorbesc public despre Dinu Săraru”, a spus Mircea Badea, la Antena 3.

Dinu Săraru a venit și la lansarea primului roman scris de Naty Badea, ”Sunt Aici”. A reușit să o facă se plângă pe tânara scriitoare. I-a spus că din acel moment sunt colegi.

Citiți și o superbă poveste „Dinu Săraru spune cum l-a obligat Adrian Păunescu să publice romanul „Niște țărani” în revista Flacăra”