Valul de căldură fără precedent deschide „poarta către lumea de dincolo”

Craterul Batagaika din estul Republicii Siberiene Sakha a apărut în anii 60, după ce pădurea din zonă a fost defrișată, fapt ce a  determinat scufundarea terenului. În prezent, cel mai mare crater din lume – cu o lungime de aproximativ 1 kilometru și o adâncime de 100 de metri – continuă să crească în dimensiune/lățime și adâncime, pe măsură ce schimbările climatice topesc stratul de permafrost.

Diametrul craterului Batagaika avansează acum spre exterior cu aproximativ 12 – 14 metri pe an, scrie revista Science, citându-l a pe cercetătorul Universității din Potsdam, Frank Guenther, săptămâna trecută. Înainte de 2016, acesta s-a extins cu numai 10 metri pe an, a spus el.

Pe măsură ce craterul se extinde, oamenii de știință și arheologii descoperă resturi bine conservate de animale și plante dispărute încă din Epoca de Gheață. Kseniia Ashastina, un paleobotanist de la Institutul Max Planck al Științei și Istoriei Omului, a declarat pentru revista Science că grupurile locale indigene se tem de crater, spunând că „mănâncă pământul lor, înghite copacii și locurile lor sacre”.

Val de căldură fără precedent în Siberia

Știrile vin în condițiile în care regiunile arctice și sibiene ale Rusiei, care se încălzesc deja într-un ritm mai rapid decât restul lumii, se confruntă cu un val fără precedent de căldură, însoțit de incendii devastatoare în natură, deversări de combustibil, distrse și multe altele.

Cum a încercat un tată să își protejeze copilul în timpul exploziilor din Beirut

Reuniune emoționantă între Nicole Kidman și mama sa. Imaginile i-au înduioșat pe fani

În orașul Verkhoyansk, situat la 75 de kilometri de Batagaika – unul dintre cele mai reci locuri locuite de pe Pământ, temperaturile au atins 38 de grade Celsius, cea mai caldă temperatură înregistrată vreodată în Arctica, în iunie. Pe măsură ce temperaturile continuă să crească, oamenii de știință spun că procesele provocate de schimbările climatice vor fi și mai intense.

Gheața din Oceanul Arctic a atins un nivel minim pentru această perioadă a anului pe 15 iulie, potrivit Centrului Național de Date despre Zăpadă și Gheață, coasta Siberiei fiind afectata cel mai tare. Pasajul Nord-Est, o rută de transport maritim care face legătura între Europa și Asia, a fost la fel de lipsit de gheață ca acum două săptămâni. Anul trecut, a durat până la sfârșitul lunii august ca acoperirea de gheață a rutei să se topească.

Incendiile de pădure devastatoare văzute în estul Siberiei și în Orientul îndepărtat rus în verile recente, aduse de iernile calde și uscate, eliberează „funingine întunecată și cărbune care absorb căldura și accelerează topirea”, a scris revista Science. Și pe măsură ce permafrostul se topește, el eliberează, de asemenea, metan și alte gaze cu efect de seră, adăugând mai mult combustibil la creșterea accelerată a temperaturilor.

Sursa foto: The Moscow Times