Două personaje foarte cunoscute au mărturisit că în aceste cutremure au murit frații lor gemeni, familiile lor suferind traume incomensurabile.
În 10 noiembrie, la ora 3.39, România a fost zguduită de un cutremur de o magnitudine de 7,4 grade Richter, cu epicentrul la o adâncime de 133 de kilometri, în zona Vrancea. S-a resimțit puternic în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia.
În București au existat circa 300 de morți, majoritatea la prăbușirea blocului Carlton din zona Universității, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme. Numărul victimelor a fost doar estimat, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului. S-a apreciat că au existat 1.000 de morți, majoritatea în Moldova, și aproximativ 4.000 de răniți.
Note despre cutremurul pe timp de război
„La ora 4, focul izbucnit la subsol, continua să ardă, împrăștiind valuri de fum”, preciza presa vremii. „Din adăposturile subterane, apelurile se auzeau din ce în ce mai slab, după care au încetat definitiv. Asfixia și inundația – căci apa intra continuu în cavități – au contribuit la moartea lor rapidă”, scriau ziariștii.
Proiectantul blocului Carlton, prințul G. M. Cantacuzino, a fost condamnat la închisoare. Constructorul, la fel. Multe alte structuri înalte, de peste nouă etaje, din Capitală, au fost grav deteriorate: blocul Belvedere de pe strada Brezoianu nr. 7, blocul Wilson. Alte 183 de case erau amenințate cu surparea, circa 600 persoane urmând a fi evacuate.
Sebastian Papaiani și-a pierdut frații gemeni în cutremurul din ’40
Revista „Evenimentul Istoric” a publicat un articol despre seismul din 1940. Acolo se precizează că Primăria Bucureștiului a primit peste 2.500 de cereri de asistență. S-au înregistrat pagube mari la zeci de clădiri: la Ateneul Român, Teatrul Național, Operă, pe tot parcursul Căii Victoriei, Palatul Poștei, Palatul Justiției, pe Lipscani, Biserica Popa Tatu s-a dărâmat și, la Marele Stat Major, de pe Știrbei Vodă, statuia generalului Cernat a căzut de pe soclu, iar toate ceasurile publice s-au oprit.
O serie de personalități și-au pierdut viața în cutremurul din 1940, printre care s-a aflat și Ion Vasilache, compozitor și cântăreț la modă.
Într-un interviu vechi, actorul Sebastian Papaiani a spus că familia lui a trecut printr-o adevărată tragedie pentru că el și-a pierdut frații gemeni la cutremurul din 1940.
La cutremurul din 1977, au murit surorile gemene ale Oanei Zăvoranu
Un alt cutremur care a făcut prăpad și a îndoliat multe familii s-a petrecut în seara zilei de 4 martie 1977. A avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter. Epicentrul acestui cutremur a fost localizat în partea de nord-est a Munților Vrancei, la o adâncime calculată ca fiind de 98–105 km. Mișcarea telurică a dărâmat mai multe clădiri din centrul Capitalei și scara unui bloc din Militari, construită ca o „plombă” între două blocuri. Aici a murit cântăreața Doina Badea cu întreaga ei familie, soțul și doi copii.
Printre victime s-au numărat și fetele gemene ale Marioarei Zăvoranu, mama Oanei Zăvoranu.
Se numeau Adriana și Camelia și au fost surorile mai mari ale Oanei. Fetițele aveau nouă ani și jumătate când au pierit sub dărâmăturile blocului Casata, din zona Piața Romană, care s-a prăbușit în urma seismului. Acum, acolo este blocul cu KFC și cofetărie la parter.
Cu mulți ani în urmă, Marioara Zăvoranu a povestit că Oana avea atunci 4 ani și rămăsese cu ea și tatăl Nicu Bănicioiu în casa lor din Dorobanți. Fetițele gemene, al căror tată era un grec înstărit, fostul ei iubit, rămăseseră în acea seară de vineri la bunici. Acolo și-au găsit sfârșitul fetițele, părinții adoptivi ai Marioarei, unchiul și mătușa ei.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook