Vedetele medicinei românești. Un cercetător explică realizarea rapidă a vaccinurile anti-COVID. Asemănări și deosebiri între ele

 Vedetele medicinei românești. Un cercetător explică realizarea rapidă a vaccinurile anti-COVID. Asemănări și deosebiri între ele
Pe 31 decembrie se împlinește un an de zile de când Organizația Mondială a Sănătății a raportat primul caz de infecție cu SARS-CoV-2.  Încă de la începutul pandemiei s-au vehiculat termene de ani mulți în ceea ce privește apariția unui vaccin pe piață. Se pare că acum ne aflăm la mai puțin de o lună până la apariția mult așteptatului ser.

Dr. Relu Cocoș, biolog principal genetică, cercetător în cadrul UMF „Carol Davila”, a explicat, pentru evz.ro, tot ce ține de lansarea unui ser revoluționar, care e menit să ne facă imuni la noul coronavirus. Cercetătorul Relu Cocoș are răspunsurile la cele mai arzătoare întrebări ale medicilor, care se arată chiar și ei sceptici în ceea ce privește noile vaccinuri.

Ce tehnologie din cele amintite utilizează vaccinurile dezvoltate de Pfizer și Moderna?

-Ambele sunt vaccinuri ce conțin molecule de ARNm care odată administrate pun la dispoziția celulelor gazdă informația necesară sintezei proteinelor Spike, pe care virusul SARS-CoV-2 le utilizează pentru a se atașa și infectă celulele umane. Astfel, după administrarea intramusculară, moleculele de ARNm ajung la nivelul celulelor unde informația este citită și se realizează la nivelul ribozomilor sintetizarea proteinelor ce reprezintă antigenele virale.

Ce au în comun și ce le deosebește pe cele două vaccinuri?

-Vaccinul Pfizer-BioNTechoferă o protecție de 95% față de virus, după 28 de zile de la administrarea primei doze. Mai mult, studiile clinice au dovedit că are eficacitate de 94% în grupul de studiu alcătuit din adulți de peste 65 de ani, ceea ce reprezintă o realizare extraordinară deoarece aceștia fac parte din grupele de risc.

De asemenea, rezultatele furnizate de Moderna au indicat o eficacitate de 94,5%, dar studiul clinic este încă în desfășurare și datele se pot schimba.

O diferența majoră între aceste două vaccinuri este legată de condițiile de stocare și distribuție. De exemplu, vaccinul Moderna va fi mai ușor de distribuit deoarece nu va necesită condiții speciale de stocare și transport, cum este cazul vaccinului Pfizer, care trebuie păstrat la -70C.

De ce vaccinul Pfizer trebuie stocat și transportat la temperaturi scăzute având în vedere că este tot un vaccin Messenger RNA (mRNAca și cel produs  de  Moderna?

-Spre deosebire de vaccinurile ADN, vaccinurile care au la bază molecule de mRNA (Messenger RNA) sunt mult mai sensibile la temperaturi crescute din cauza particularității structurale ale moleculei de ARN.

De exemplu, ARN-ul conține riboză ca zaharid, iar ADN-ul conține o dezoxiriboză. Lipsa unei molecule de oxigen face ca ADN-ul să fie mult mai stabil. Stabilitatea ADN este dată și de structura bicatenară a acestuia. Spre deosebire, molecula de ARN este una monocatenară și conține că baza azotată uracilul în locul timinei pe care o întâlnim în ADN, iar această baza azotată declanșează o reacție imunogena care poate degrada moleculele de mRNA înainte de a ajunge în citoplasmă celulelor, locul de sinteză al proteinelor.

Pentru a crea molecule de mRNA mult mai stabile firmele farmaceutice modifică structura acestora, adăugându-le un cap 5’ și o coadă 3’ poliA, iar pentru a le proteja de acțiunea imunogenă a organismului, înainte de a ajunge în cioplasmă, acestea sunt incluse în vectori de inoculare constituiți din microvezicule de nanoparticule lipidice.

Ce siguranță oferă cele două vaccinuri

Sunt aceste vaccinuri sigure pentru populație?

-Nu există niciun motiv real pentru a putea spune că nu ar fi sigure. Toate vaccinurile, înainte de a fi puse pe piață, trebuie să treacă prin fazele riguroase de testare a eficacității și biosiguranței.

După faza pre-clinică, în care vaccinul se testează pe modele animale, urmează, conform FDA (Federal Drug Administration), patru faze de studii clinice care vor stabili: siguranța și dozajul corect al vaccinului (Faza I, vaccinul este testat pe un grup de 20-100 de voluntari), eficacitatea și efectele secundare ale vaccinului (Faza II, vaccinul este testat pe câteva sute de persoane), eficacitatea și efectele  secundare (Faza III, 300-3000 de persoane) și performanța tratamentului în scenarii reale (Faza IV).

Dacă investigatorii observă apariția unor efecte secundare în rândul voluntarilor, întregul studiu este stopat și poate fi reluat sau abandonat în funcție de analiza datelor, cum a fost cazul vaccinului produs de AstraZeneca.

Rusia și China au aprobat vaccinuri fără să aștepte rezultatele Fazei III. O modalitate de a accelera dezvoltarea unui vaccin este combinarea între faze, cum ar fi Faza I și Faza II.

Citiți întregul interviu pe evz.ro

Cine este cercetătorul Relu Cocoș

A obținut diploma de licență în Biologie și cea de Masterat în Oncobiologie la Universitatea București. A urmat doctoratul în Biologie la Universitatea București, abordând o tematică legată de genetica angiogenezei în evoluția tumorală.

În prezent, lucrează la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, Disciplina Genetică Medicală, ca cercetător și biolog pr. genetică.

A desfășurat o activitate didactică în învățământul superior medical privat și de stat.

Activitatea de cercetare din ultimii 12 ani s-a concentrat, în principal, pe studierea bolilor genetice rare, geneticii populaționale și geneticii procesului canceros, fiind fructificată prin publicarea rezultatelor ca prim autor în diverse reviste de știință internaționale.

Halep povestește în premieră cât de bolnavă a fost, de fapt

Distribuie știrea: Facebook | Twitter | WhatsApp