Simona Ionescu / Redactor Șef

Veste uriașă. Sute de mii de români primesc banii înapoi pe facturile la energie. Aflați cum e posibil

Veste uriașă. Sute de mii de români primesc banii înapoi pe facturile la energie. Aflați cum e posibil
Românii vor primi bani înapoi la facturile de electricitate. Este vorba de cei care au redus consumul de electricitate. Numărul lor se așteaptă să fie de ordinul sutelor de mii.

În primă fază, peste 150.000 de clienți vor primi facturi de regularizare la energie electrică cu minus, pentru că au redus consumul la electricitate în 2022, a anunţat acum vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege. El a mai spus că numărul românilor cu facturi pe minus la energie electrică ar putea creşte, ajungând chiar la 200.000.

„Am finalizat și acele machete, regularizări, care se fac în baza OUG pentru clienții care și-au redus consumul în 2022 față de 2021. Este un număr considerabil de clienți, peste 150.000, potrivit datelor furnizorilor. Probabil vom depăși 200.000. Este o dovadă că clienții casnici s-au preocupat să-și reducă din consum”, a declarat Zoltan Nagy-Bege.

Ce aveți de făcut pentru a primi banii înapoi

Conform legislației adoptate anul trecut referitoare la plafonarea prețurilor pentru clienții finali, în februarie 2023, se prevede ca toți clienții care au avut în 2022 un consum mediu real mai mic decât cel în 2021 și practic se încadrează într-un consum pentru care beneficiază de preț plafonat, să fie  reîncadrați. Astfel, acești oameni vor primi facturi de regularizare a consumului facturat anterior, cu minus.

De asemenea, legislația de plafonare a stabilit plafoane maxime de preț pentru tranșe de consum dar aplicate la consumul anului precedent. Furnizorul stornează practic toate facturile emise anul trecut la preț neplafonat și emite altele, cu prețul mai mic, plafonat. Rezultă în final o diferență – o sumă cu minus, bani pe care clientul îi are de primit, arată Antena3.

Suma va fi scăzută din următoarea factură în afara situației în care clientul dorește expres să primească banii în cont și pentru asta trebuie să facă o cerere către furnizorul de energie. Plățile vor putea fi făcute în trei moduri, fie direct la oficiul poștal, fie la domiciliu, prin intermediul poștașului sau prin intermediul aplicației online.

Ce se întâmplă cu cardurile pentru ajutorul la plata energiei

Concret, este vorba de facturile la electricitate, gaz, energie termică în sistem centralizat de termoficare, dar și de cheltuielile pentru butelii, lemne de foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

Ajutorul are forma unui card emis pe suport de hârtie, cu care se pot plăti facturi de energie (total sau parțial). Ajutorul se acordă în două tranșe, a câte 700 de lei fiecare. Cu acești bani se pot plăti facturi curente sau restante, doar pentru locul de consum de la domiciliul beneficiarului. Cu un card se pot face mai multe plăți, către mai mulți furnizori, până la epuizarea sumei.

Plățile se fac prin mandat poștal. Nu se pot efectua mai mult de 8 plăți/loc de consum pe durata programului de sprijin. Sunt trei modalități de plată: cu ajutorul postașului, la oficiul poştal sau online pe site-ul Poștei Române.

  1. La orice subunitate a Poștei Române sau la poștașul care a sosit la domiciliul beneficiarului.
  2. Se completează plata prin mandat poștal, către contul furnizorului de energie (ori al asociației de proprietari/locatari).
  3. Se primește dovada plății, pe care este scrisă suma rămasă după efectuarea plății, valoarea plății/plăților efectuate și furnizorul/furnizorii către care s-a efectuat plata

Cardul de energie are valabilitatea asigurată până la 31.12.2023, dar plățile se pot efectua la oficiile poștale până în data de 27.12.2023. În baza cardului se pot efectua plăți în următoarele perioade:

– Pentru tranșa I – valoare de 700 de lei, în perioada 20.02.2023 – 30.06.2023;

– Pentru tranșa II – valoare de 700 de lei, în perioada septembrie 2023 – 27.12.2023.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre