Vești devastatoare pentru cei care au credite în euro. Iată cu cât se măresc ratele

Există șanse mari ca euro să depășească pragul de cinci lei, ajungând chiar la 5.03-5,1 lei, urmând ca în cursul anului să graviteze în jurul valorii de 5 lei.

Potrivit informațiilor oferite de Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România, la deprecierea leului contribuie atât factori interni, cât și cei externi. „România are dezechilibre majore în economie, cu cel mai mare deficit de cont curent din UE şi cel mai mare deficit bugetar, fiind în procedură de deficit excesiv cu Uniunea Europeană.

„BNR a dat semnale că pentru o ajustare a deficitului de cont curent nu este indicată susţinerea unui leu suprapreciat”

Aceşti factori pun presiune pe tendinţa de depreciere iar lor li se adaugă şi diferenţele de inflaţie dintre România şi Zona Euro, care de asemenea conduc către depreciere. Factorilor interni li se adaugă factorii externi, precum creşterea dobânzii pe piaţa americană. De altfel, BNR a dat semnale că pentru o ajustare a deficitului de cont curent nu este indicată susţinerea unui leu suprapreciat”, a spus specialistul.

Euro va sări de 5 lei în următoarele două săptămâni

Astfel, economistul crede că e posibil ca în următoarele două săptămâni euro să depășească valoarea de 5 lei, ajungând la 5,05 şi 5,1 lei. „Asociaţiei CFA România, în sondajul asociaţiei pentru următoarele 12 luni arată un curs de 5,03- 5,04 lei pentru un euro”, arată Codirlaşu.

Ce spune BCR

La rândul său, Ciprian Dascălu, economist șef al BCR susține că se dorește o descurajare a tranzacțiilor de tip carry trade. „O scădere recentă a leului era de așteptat, deoarece banca centrală a semnalat că nu este de acord cu tendința anterioară de întărire a leului, permițând ca excesul de lichiditate să persiste pe piață pentru a descuraja tranzacțiile de tip carry trade.

Considerăm că leul va slăbi până la 5,05 pentru un euro până la sfârșitul anului, deoarece scăderea puternică a inflației dă voie băncii centrale să permită o anumită slăbiciune a monedei pentru a descuraja împrumuturile în valută către sectorul corporatist, care au crescut recent din cauza diferenței tot mai mari dintre ratele dobânzilor”, a menționat specialistul.