Viciile românilor celebri. Mihai Eminescu și Ion Creangă colindau cârciumile

Fie că este vorba de tutun, cafea sau alcool, istoria literaturii abundă de poveşti depre boemia impinsă uneori la extrem a scriitorilor şi geniilor literaturii.

Păcatele şi viciile românilor celebri

În căutarea inspiraţiei, marii scriitori din toate timpurile și de oriunde pe planetă s-au lăsat pradă viciilor.

Mihai Eminescu și Ion Creangă colindau cârciumile

Cel mai mare poet român, Mihai Eminescu era fumător înrăit și cafegiu. Pe lângă faima câştigată din poezie, Eminescu era cunoscut de prietenii săi ca fiind o persoană dezordonată şi un mare amator de cafea. În compania potrivită, poetul bătea cârciumele până dimineaţa şi o ţinea într-o petrecere zile în şir. Iar compania potrivită în cele mai multe cazuri era bunul său prieten Ion Creangă.

”Creangă cu Eminescu cutreierau crâşmele pe unde era vinul mai bun şi pastrama mai fragedă, şedeau pe laviţă ca la sate, sau pe jos, pe iarbă, punând şi câte un ţigan să le zică. Se mistuiau câteodată zile întregi, mânându-se din crâşmă în crâşmă”, scria George Călinescu în ”Viaţa lui Ion Creangă”.

Mihai Eminescu prefera vinul, iar un alt viciu de notorietate al poetului era fumatul. Când s-a mutat în București, poetul  a schimbat mai multe locuințe. Nu lăsa pe nimeni să facă ordine în odăi, așa că în casa poetului ajunsese să fie o dezordine incredibilă, să fie murdară şi aproape imposibil de locuit. Treceau zile şi nopţi fără să mânânce şi fără să se dezbrace.

Nichita Stănescu era dependent de alcool

Pasiunea lui Nichita Stănescu pentru alcool a fost una despre care s-a tot vorbit de-a lungul timpului. Nichita Stănescu a avut o “relaţie” de notorietate cu alcoolul, un drog care îi menţinea starea permanentă de inspiraţie, “o stare de efervescenţă intelectuală vecină cu geniul”. Cunoscuţi şi prieteni apropiaţi ai poetului au povestit despre consumul impresionant din garsoniera poetului, despre admiratorii care veneau în vizită cu sticle de votcă şi palincă, dar şi despre sumele cheltuite pe băutură de Nichita, până la 2.500 de lei pentru câteva zile, în condiţiile în care un salariu era de aproximativ 1.000 de lei. Însă, în cazul lui Nichita Stănescu, până şi beţiile erau fermecătoare.

Marin Preda a murit înecat cu propria vomă

La 57 de ani, în noaptea de 15 spre 16 mai 1980,  în acelaşi an în care cunoscuse succesul cu celebrul roman ”Cel mai iubit dintre pământeni”, Marin Preda a fost găsit mort în camera cu numărul 6 din vila de creaţie de la Mogoşoaia, înecat în somn în propria vomă, după o noapte în care consumase alcool. Oficial, certificatul medico-legal a atestat consumul mare de alcool şi moartea prin asfixie mecanică. În jurul morţii lui Preda s-au creat însă o serie de scenarii. Cert este că Marin Preda şi-a petrecut ultima zi din viaţă, 15 mai 1980,  la Editura ”Cartea Românească”, în biroul său de director. Aici i-ar fi  adus coana Vetuţa, femeia de serviciu, o sticlă de rom cubanez, după spusele şoferului Turturică. Preda a băut singur, închis în birou, până târziu în noapte. Femeia de serviciu a fost cea care i-a chemat un taxi să-l ducă la vila de creaţie de la Mogoşoaia, unde Preda obişnuia să doarmă de câteva săptămâni. Scriitorul băuse şi a fost ajutat să urce şi să coboare din taxi. Dimineață, era mort.