Visul american? Metroul din New York versus metroul București – Imagini de neconceput pentru români!

Metroul rămâne cel mai rapid mijloc de transport, pentru a ajunge dintr-un loc în altul. Filmările postate pe tik tok sunt o dovadă a unei realități cotidiene crunte, americane. Oameni ai străzii, cunoscuți sub numele de ”homeless”, și nu numai, au făcut din metroul de la New York un loc demn de un film horror.

Mizerie, gunoaie stivuite, mirosuri terifiante, un real coșmar pentru cei care sunt nevoiți să treacă zilnic prin aceste încercări de groză, pentru a lua metroul american.

@blg950

#fyp #foryou #fy

♬ Americandrim – Puya

Într-o statistică europeană, metroul de la Kiev a fost nominalizat ca fiind cel mai frumos. Războiul a făcut ca arhitectura subterană a metroului ucrainean să ofere astăzi refugiu și adăpost oamenilor care fug de bombele lui Putin.

Moscova are cel mai lug traseu de metrou. Până ajungi în subteran poți citi un ziar întreg. În pasajale metroului moscovit se adună tinerii adolescenți ruși, fete și băieși, care beau și cântă la chitară. Pe alocuri sunt câini cerșetori care au agățate de gât plăcuțe pe care stă scris: ”Ajutați-mă”, în limba rusă, desigur.

La Paris, de exemplu, este deosebit de interesant metroul care la un moment dat iese la suprafață. Dintr-un întuneric beznă deodată o lumină mirifică inundă toate vagoanele trenului.

La stația de metrou Politehică se regăsește o situație unică în lume: oasele sunt la vedere!

Istoric și ca definiție, metroul din București reprezintă un sistem de transport în comun rapid subteran care deservește Bucureștiul, capitala României. El a fost deschis pentru prima dată pentru serviciu la 16 noiembrie 1979. Rețeaua este administrată de Metrorex. Fiind una dintre cele două părți ale rețelei mai mari de transport public din București, Metrorex are o medie de aproximativ 720.000 de călătorii de pasageri pe zi lucrătoare (începând cu 2018), în comparație cu cei 1.180.000 de călători zilnici ai sistemului de transport în comun STB din București. În total, sistemul Metrorex are o lungime de 80,1 kilometri și 64 de stații.

Stația de metrou Politehnica este considerată ”Regina stațiilor de metrou din întreaga lume”. Nicolae Ceaușescu a vrut ca toate stațiile de metrou să fie decorate doar cu roci ornamentale românești. Stația Politehnica se remarcă de departe, fiind cea mai interesantă din București și chiar și din întreaga lume.

Calcarul folosit la pavarea stației de metrou este extras din munții Gilău, din localitatea clujeană Săvădisla

„Cele mai multe dintre aceste fosile aparţin unui grup de organisme numit rudists. A trăit în medii marine de mică adâncime din perioada târzie a Jurasicului şi în perioada Cretacicului târziu. Munţii Apuseni au fost creaţi în această perioadă de timp. Pe măsură ce plăcile s-au ciocnit, muntele a crescut din marea care conţinea aceste vietăţi marine. De-a lungul a milioane de ani, exoscheletele şi corpurile lor au fost fosilizate în calcar”, a explicat profesor Mihai Popa, de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București.

Vor să facă muzeu la metrou

Asemenea fosile există în majoritatea stațiilor de metrou din București, însă atât de vizibile sunt doar la Politehnică. Tot la Politehnica mai găsim și gastropode, corali, stromatolite și alge roșii. Majoritatea oamenilor de știință spun că valoarea acestor fosile este imensă. Ar trebui protejate de uzura pe care o presupune o stație de metrou prin care trec zilnic mii de oameni. Metrorex a anunțat mai demult că va încerca să pună în valoare aceste vestigii paleontologice, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Ambițiosul proiect de transformare a stației de metrou Politehnica în muzeu paleontologic este rezultatul a peste 20 de ani de cercetări coordonate de prof. univ. dr. Mihai Emilian Popa. Profesorul și studenții săi au lucrat împreună pentru a elucida misterul fosilelor din stația de metrou Politehnica. Rezultatele studiului stau la baza configurării proiectului unui muzeu, intitulat ,,Muzeul în trei minute”. La realizarea proiectului au mai participat Metrorex, Grey G2 România și Metroul SA, alături de ingineri și arhitecți.