Simona Ionescu / Redactor Șef

Alertă: tot mai puțini oameni se uită la știri. Există și o explicație

Alertă: tot mai puțini oameni se uită la știri. Există și o explicație
Un studiu realizat de Institutul Reuters trage un semnal de alarmă, de care jurnaliștii ar trebui să țină cont. Tot mai puțini oameni se uită la știri. Există și explicații în acest sens.

În faţa unei actualităţi anxioase şi chiar deprimante (pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, criza economică), o mare parte a publicului a ales să evite jurnalele de ştiri, se arată într-un studiu publicat miercuri, relatează AFP.

Acest raport anual despre informaţia digitală are la bază sondaje online realizate de compania YouGov pe un eşantion de 93.000 de persoane în 46 de ţări, pentru Institutul Reuters pentru studii jurnalistice, instituție care face parte din Universitatea Oxford din Marea Britanie.

În 2022, sondajele au fost realizate la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie. O altă serie similară s-a desfăşurat în aprilie pe un eşantion de 5.000 de persoane în cinci ţări (Regatul Unit, Statele Unite, Germania, Polonia şi Brazilia) pentru a completa rezultatele iniţiale ţinând cont de războiul din Ucraina, care a început spre sfârşitul lunii februarie.

În total, aproape patru respondenţi din zece (38%) au spus că li se întâmplă să evite în mod intenţionat ştirile, în comparaţie cu anul 2017 când acest procent era de numai 29%. În cinci ani, procentul s-a dublat în Brazilia (54%) şi în Regatul Unit (46%).

Știrile cu subiecte negative provoacă anxietate

Pentru a se justifica, aproape jumătate (43%) dintre respondenţii care evită ştirile s-au declarat descurajaţi de caracterul lor repetitiv, în special în cazul ştirilor despre COVID-19 şi despre politică.

„Aceste rezultate reprezintă o adevărată provocare pentru industria informaţiilor: subiectele pe care jurnaliştii le consideră cele mai importante – crize politice, conflicte internaţionale sau pandemii – par să fie tocmai acelea care acţionează ca un factor de respingere pentru anumite persoane”, a declarat autorul principal al acestui studiu realizat de Institutul Reuters, Nic Newman.

Dorinţa de a evita ştirile – sau, cel puţin, de a le tria – este mai puţin accentuată în două ţări din Europa de Nord – Finlanda şi Danemarca, ambele cu 20% – şi în Japonia (14%).

Tinerii evită știrile cel mai mult, unii chiar pentru că nu le înțeleg

Peste o treime (36%) dintre respondenți au spus că astfel de ştiri le afectează moralul (mai ales persoanele sub 35 de ani, precum şi populaţia generală din Marea Britanie şi Statele Unite).

„Evit în mod intenţionat lucrurile care îmi provoacă anxietate şi cele care pot avea un impact negativ asupra vieţii mele de zi cu zi. Fac în aşa fel încât să evit să citesc ştirile despre morţi şi despre catastrofe”, a declarat un britanic de 27 de ani.

17% dintre respondenţii care evită ştirile spun că acestea pot să îi ducă spre certuri cu cei din jur pe care ar prefera să le evite. Iar pentru 16% dintre ei, ştirile actuale fac să se nască în interiorul lor un sentiment de neputinţă.

La fel de alarmant este și că 8% dintre ei (în rândul cărora s-a constatat un procent foarte mare de tineri) susțin că evită ştirile deoarece le consideră prea complicate pentru a fi înţelese. De asemenea, 29% dintre oamenii care evită ştirile consideră că nu pot să aibă încredere în ele.

Unde se situează România în studiul Reuters

În mod global, ediţia din 2022 a acestui raport arată o scădere a încrederii în mass-media după o creştere înregistrată anul trecut (42% dintre respondenţi au încredere, comparativ cu 44% în 2021).

Finlanda este ţara în care această încredere se află la cel mai înalt nivel (69%), iar Statele Unite şi Slovacia sunt statele în care încrederea în mass-media a atins cel mai scăzut nivel (26%). În România, el se situează în prezent la 33%, în scădere, conform raportului, publicat pe site-ul Institutului Reuters.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre