Simona Ionescu / Redactor Șef
Ana Aslan a călătorit în toată lumea, invitată să vorbească despre medicamentul minune care învinge bătrânețea. Veneau la ea oameni importanţi, de la regi, şefi de stat, scriitori celebri, la vedete.
Ana Aslan a inventat primul medicament capabil să întârzie procesul de îmbătrânire. Pentru invenţia sa, Ana Aslan a ajuns celebră pe tot mapamondul şi a fost supranumită „Femeia care a învins bătrâneţea”.
A devenit imediat cel mai cunoscut medic geriatru din toată lumea. A creat Gerovitalul H3, în 1952produs biotrofic de origine românească, şi a înfiinţat primul institut dedicat luptei contra bătrâneţii şi bolilor vârstei a treia.
”Să fii veșnic tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani. Înseamnă să fii optimist, să te simți bine, să ai un ideal în viață pentru care te lupți”, spunea Ana Aslan.
Gerovitalul a ajuns celebru în întreaga lume. În 1952, Ana Aslan a primit premiul international și medalia „Leon Bernard”. Distincţia a acordată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei.
În 1980 cercetătoare a inventat, împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu, produsul geriatric Aslavital, brevetat în același an.
La clinica Anei Aslan au ajuns cele mai mari personalităţi ale vremii. Nici un alt medic nu a fost atât de solicitat de oameni importanţi, de la regi, şefi de stat, scriitori celebri, la vedete.
Printre pacienţii Anei Aslan s-au numărat Pablo Neruda, Salvador Dali, Miguel Asturias, Charlie Chaplin, Mareşalul de Gaulle, Indira Ghandi. Au venit și Regele Arabiei Saudite, Generalul Franco, Mareşalul Tito, Marlene Dietrich, Lillian Gish, Aristotel Onasis, Jaqueline Kenedy, Itzack Shamir.
În anii 70, mii de bolnavi, de pe toate continentele lumii, veneau la Institutul de Geriatrie din Bucureşti. „Aslan a luptat mult pentru a-şi face un nume şi acesta este unul dintre marile ei merite, dar la «mitul Aslan» au contribuit mulţi negri mititei”, povestea doctor Mircea Dumitru, directorul adjunct al Institutului Naţional de Geriatrie în perioada 1979-1990.
Ana Aslan a deţinut funcţia de director general al institutului până la moartea sa, în 1988.
Ana Aslan și-a câștigat dreptul d a face ce dorește într-o perioadă în care sistemul comunist limita drastic legăturile ţării cu exteriorul. Însă, personalităţile lumii vizitau discret Republica Socialistă România şi se internau, pentru tratament, în Institutul de Geriatrie. Toți plăteau în valută.
Despre celebrul medic se spune că a fost o femeie spontană, captivantă, cu un spirit ascuţit. Toată viaţa a cheltuit o mulţime de bani pe haine, pe care le numea „cârpe”. Îi plăcea să fie cochetă și să impresioneze prin ţinută. Chiar și la 90 de ani era interesată de tot ce este feminin.
După ce şi-a câştigat faima internaţională, a trăit pentru a vedea lumea: a călătorit în 84 de țări, invitată să vorbească despre medicamentul minune. Era mulţumită de amintiri, de trecerea peste Polul Nord, de cursa inaugurală cu avionul Concorde Paris-New-York. Și de cele peste zece treceri ale Ecuatorului din emisfera nordică în emisfera sudică.
Ana Aslan nu a fost niciodată căsătorită şi nu a avut copii. Şi-a dorit să fie liberă. ”Familia te obligă”, obișnuia să spună.
A murit la 91 de ani, pe 20 mai 1988, la Spitalul Elias, în urma unui cancer la colon. A consultat numeroşi medici de pe toate continentele, dar în zadar. Avusese dreptate: ”Oamenii nu mor de bătrânețe, bolile ucid”.
Ana Aslan şi-ar fi dorit o înmormântare cu trei preoţi, dar comuniştii au interzis acest lucru. A fost depusă într-o groapă comună, cu trei locuri.
Inițial și-a dorit profesia de pilot, fiind o mare admiratoare a zborurilor lui Aurel Vlaicu. Însă după ce a studiat anatomia în clasa a VIII-a a dorit să devină medic, o meserie care nu era considerată în acea vreme potrivită pentru o femeie.
Pentru a-și convinge familia care se opunea, a refuzat să mănânce trei zile. Începe studiile la Universitatea din București în anul 1915, finalizându-le în anul 1922. Pe parcursul studiilor, pentru a se putea întreține, lucrează în paralel în spitale.
În timpul Primului Război Mondial, mobilizată ca studentă la Iași, a îngrijit bolnavi în spitalele militare.
Ana Aslan nu a avut moștenitori, iar bunurile sale au intrat în patrimoniul statului. Din 5 august 1988, 145 de piese din metale prețioase (distincții, bijuterii și alte piese de artă decorativă) au fost păstrate la Banca Națională a României care le-a răscumpărat. Sursa: Banca Națională a României
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
