Viaţa marelui poet naţional Mihai Eminescu nu prea se studiază în școală. Însă, istoricii din ultimii zeci de ani au studiat viața marelui poet, mort la 39 de ani, la 15 iunie 1889.

Mihai Eminescu a fost numit, de-a lungul vremii, „Luceafărul poeziei româneşti” sau „poetul nepereche”.

Cum arăta, de fapt, Mihai Eminescu

Cea mai cunoscută fotografie a lui Mihai Eminescu, cea din cărțile de Limba română, este cea în care poetul avea 19 ani.

Cei care l-au cunoscut spuneau că era tulburător de frumos. În afară de câteva fotografii cunoscute, apare şi o descriere a unui bun prieten, Teodor Ştefanelli, fost coleg de clasă cu Mihai Eminescu la şcoala din Cernăuţi şi, mai apoi, la Universitatea din Viena.

”Avea statură mijlocie, era cam lat în spate, dar totul era proporţionat. Avea ochii negri şi adânci. Purta mustaţă, rar o rădea”.

Fotografia pe care o cunoaștem cu toții a fost făcută în grabă la Praga, în anul 1869, în Piaţa Sf. Wenceslas, atunci când Eminescu avea 19 ani.

Avea să devină peste ani emblema lui Mihai Eminescu.

Aşa îl cunoaştem noi pe Mihai Eminescu: profil aproape sculptural, frunte înaltă, păr pe spate, papion. Ocaziile în care poetul s-a lăsat fotografiat au fost rare.

Așa arăta Mihai Eminescu la 21 de ani

Ce nu știați despre Mihai Eminescu

În ciuda problemelor sale de sănătate, Mihai Eminescu a scris poezii până în momentul morţii. Când a fost dus la autopsie, halatul în care murise poetul a fost luat de admiratorii săi. Într-unul dintre buzunare se afla un mic carneţel. Pe acesta erau scrise ultimele sale poezii: ”Viaţa” și ”Stele în cer”.

Pe data de 15 iunie 1889, la ora 4.00 dimineaţa, se stingea în Sanatoriul de Boli Mintale al Doctorului Şuţu, de pe strada Plantelor din Bucureşti, poetul Mihai Eminescu.

A decedat într-un halat ponosit, pe un pat metalic de spital, închis în ”celula” sa din spital. Cu doar câteva minute înainte de a trece în nefiinţă, a vrut doar un pahar cu lapte şi sprijin moral. I-a şoptit medicului de gardă care-i băga prin vizetă paharul cu lapte: ”sunt năruit”. S-a întins pe pat şi la scurt timp a murit.

În vremea în care Eminescu a scris poezia „Pe lângă plopii fără soţ”, era îndrăgostit de Cleopatra Leca Poenaru, fiica pictorului Constantin Lecca şi verișoara lui I.L. Caragiale. Prietenă cu Titu Maiorescu, ea venea adesea pe strada Mercur nr.1, unde se ţineau seratele literare. Acolo a cunoscut-o Mihai Eminescu şi s-a îndrăgostit de ea.

Cleopatra avea casă pe strada Cometa nr. l6, o stradă cu plopi, pe care Eminescu i-a numărat şi a observat ca îi dă un număr fără soţ.

Mihai Eminescu citea cu glas tare

Mihai Eminescu citea cu glas tare ceea ce îi plăcea, mai ales poeziile. Când scria, se plimba prin cameră, declama, bătea cu pumnul în masă, făcea gălăgie şi se lua la harţă cu toată lumea care îl întrerupea.

”Îi băteam în perete, el stingea lumânarea şi se liniştea, dar era de rea credinţă şi nu se culca. Aprindea din nou lampa şi începea să bodogănească. Mă sculam atunci, mă duceam la el şi îl rugam să mă lase să dorm. Eu eram din ce în ce mai stăruitor şi el se făcea tot mai îndărătnic şi zicea că abuzez de afecţiunile lui şi-l terorizez”, scria Ioan Slavici.

În zilele şi nopţile în care Eminescu se încuia în cameră pentru a citi, nimeni nu putea să-i tulbure liniştea. Uita noţiunea timpului şi mai ales a lucrurilor gospodăreşti. Nu acorda atenţie nevoilor personale şi aceasta a fost, în opinia lui Slavici, cel mai mare păcat al geniului distrus timpuriu.

”Nu mai ajungea nimeni să-i dereticească sau să-i măture prin casă, nici să-i perie hainele sau să-i cureţe ghetele. Răpus de oboseala, el dormea adeseori îmbrăcat şi hainele i se jerpeleau, iar albitura rar primenită şi nelăută i se făcea cocoloş.

Barba şi-o uita nerasă şi fiindcă-l supărau ţepii ei, lua biceagul şi pierdut în gânduri sau adâncit în lectură şi-o scotea fir cu fir încât îi rămâneau pete pete-n faţă. Când nu mai putea să o ducă aşa, schimba locuinţa, îşi cumpăra haine şi albituri noi, se rădea şi iar se simţea bine”, mai povestea Slavici despre prietenul Eminescu.


Viciile românilor celebri. Mihai Eminescu și Ion Creangă colindau cârciumile

Distribuie știrea: Facebook | Twitter | WhatsApp