Cea mai veche carte de bucate din lume. Nimeni nu știe cine a fost autorul 

„De Re Coquinaria”, considerată cea mai veche carte de bucate din lume, oferă o privire asupra vieții alimentare a romanilor. În secolul I, sub domnia împăratului Tiberiu al Romei, a trăit Marcus Gavius Apicius. Potrivit Britannica, Apicius a fost un comerciant foarte bogat și un iubitor de mâncare care și-a folosit averea considerabilă pentru a organiza banchete fastuoase servite cu cele mai bune ingrediente pe care le oferea Imperiul.

În cele din urmă, excesele sale l-au ajuns din urmă, Apicius a dat faliment și ulterior s-a otrăvit. În timpul vieții însă, Apicius, potrivit cărții Pass the Flamingo, a mâncat delicatese precum limbă de flamingo, ficat de porc îngrășat și creveți prinși în largul coastei vilei sale de pe malul mării, la Minturnae.

Se spune că acesta ar fi navigat peste Mediterană pentru a vedea dacă acei creveți capturați de pe coasta nord-africană erau superiori celor autohtoni, dar nu a fost mulțumit de ei. Adorația vastă a lui Apicius pentru mâncare este poate cel mai bine descrisă în „De Re Coquinaria”, considerată cea mai veche carte de bucate cunoscută în Occident.

Râs de câmp umplut și struț fiert

Potrivit NYAM, manuscrisul celei mai vechi cărți de bucate din lume ar fi fost scris „de mai multe mâini într-un amestec de scrieri anglo-saxone și carolingiene la mănăstirea din Fulda (Germania) în jurul anului 830 d.Hr”.

Cartea „De re coquinaria” a lui Apicius include 500 de rețete împărțite în 10 cărți cu un singur subiect, care au fost probabil compilate dintr-o varietate de surse grecești și romane în secolele al IV-lea și al V-lea. Unii specialiști spun că „Apicius” ar fi fost, probabil, numele unui grup de persoane care au contribuit la manuscris de-a lungul timpului, și nu al unui autor individual.

Textul a fost tradus în nenumărate limbi și retipărit în aproape fiecare secol de când a fost tipărit pentru prima dată la mașină în 1498. Codexul de 9 pe 7 inci este găzduit la Academia de Medicină din New York, iar o altă copie există într-o bibliotecă de la Vatican. Printre rețetele demne de luat în seamă dintr-o tipărire Gutenberg a textului se numără: cum să clarifici vinul tulbure, struț fiert și râsul de câmp umplut.