De ce sărbătorim Halloween? Petrecere cu vârcolaci, vrăjitoare și fantome

Halloween-ul are loc în noaptea de 31 octombrie şi mai este cunoscut şi sub numele de „All Hallows Day” (Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor) celebrată de creştinii catolici şi de protestanţi.

De ce sărbătorim Halloween?

La origini această sărbătoare este una creştină, iar oamenii din diverse ţări merg la biserică şi aprind lumânări la morminte în seara de 31 octombrie.

Însă, evenimentul a devenit popular datorită unui alt obicei: oamenii se costumează în diferite personaje, inspiraţi de filme horror celebre, se duc la petreceri, scobesc dovleci sau merg în locuri bântuite. Rădăcinile Halloween-ului se regăsesc într-o festivitate celtică pe nume Samhain, care semnifică sfârşitul verii şi trecerea în anotimpul rece.

Ritual al recoltei însoţite de focuri sacre, Samhain marca momentul când sufletele morţilor se plimbau noaptea pe străzi şi trebuiau îmbunate prin daruri lăsate la uşă pentru a asigura abundenţa recoltelor viitoare.

În secolul al VIII-lea, din dispoziţia papei Grigore al III-lea, “superstiţia păgână” devine o onorare a sfinţilor şi martirilor, ”All Saints’ Day” (Ziua tuturor sfinților) încorporând o parte din tradiţiile celtice. Cu timpul, aceasta a evoluat într-o festivitate marcată de evenimente precum faimosul „ne daţi ori nu ne daţi” al copiilor sau întrunirile costumate. Se spune că oamenii se deghizau de teama spiritelor rele. Astfel, se credea că spiritele îi confundau cu alte fantome şi îi lăsau în pace.

Halloween, eveniment la nivel global

Pentru că Halloween-ul s-a răspândit în întreaga lume, multe tradiţii diferă în funcţie de stat, iar obiceiurile creştine nu se mai ţin. Deşi în Statele Unite ale Americii şi Canada, de Halloween se organizează parade, iar festivităţile sunt spectaculoase, în restul lumii sărbătoarea este populară mai ales în rândul tinerilor, care organizează petreceri private şi merg în cluburi.

În România, Halloween-ul este sărbătorit în jurul mitului lui Dracula, deşi acesta este tot o invenţie a americanilor.

De ce se găuresc dovlecii

Legenda lui Stingy Jack provine din folclorul irlandez. Un beţiv pe nume Jack se întâlneşte pe drum cu diavolul când se întoarce acasă de la tavernă. Diavolul îi solicită să-l însoţească în Iad, dar Jack îl convinge să se urce într-un copac din apropiere ca să culeagă un măr. Îl păcăleşte înfingând o cruce în trunchi, obligându-l să rămână în copac.

Jack consimte să-l elibereze pe diavol dacă îi promite că nu-l va primi niciodată în Iad, lucru cu care este de acord. Când moare, pe Jack nu îl vrea nici Raiul din cauza păcatelor sale, nici Iadul din cauza pactului.

Aşa că Jack găureşte un dovleac, pune înăuntru o candelă şi se foloseşte se instrument drept călăuză între cele două lumi. Jocul de lumini al dovleacului face aluzie şi la cele doua culor simbolice ale sărbătorii: oranjul semnifică toamna, focul, recolta, în vreme ce negrul este asociat morţii, întunericului şi răului.

Scandal cu Elena Băsescu. Nu a fost primită la depunerea jurământului de către consilierii PMP