Dezvăluire despre o răzbunare a Elenei Ceaușescu, la o masă de post din Mânăstirea Cernica. Vedeți și filmul poveștii la “Istorii de bun gust” pe TVR2

Considerat primul post din anul bisericesc, deşi ultimul din anul civil, Postul Crăciunului, care durează 40 de zile, ne aminteşte de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Pentru credincioşi, postul înseamnă nu doar înfrânare de la unele produse, ci şi linişte sufletească. Pentru a afla regulile postului, realizatoarea Camelia Moise ne invită într-un lăcaş sfânt, la Mânăstirea Cernica. Tot aici vom afla şi o poveste cutremurătoare, despre cum răzbunarea Elenei Ceauşescu era să şteargă de pe faţa pământului cunoscuta Mânăstire Cernica.

Ce-ar putea avea în comun Lica Gheorghiu, fata lui Gheorghe Gheorghiu Dej, Zavaidoc, Stela Popescu, Geo Saizescu sau Părintele Stăniloae? Au trăit în epoci diferite, dar s-au întâlnit în acelaşi loc, cimitirul Mănăstirii Cernica.

De ce a vrut Elena Ceaușescu să scufunde Mânăstirea Cernica

Puţină lume știe sau îşi aminteşte că în anul 1987, Elena Ceauşescu a vrut să scufunde Mânăstirea Cernica. Protosinghel Ignaţie Grecu, de la Mânăstirea Cernica, ştie întreaga întâmplare.

În toamna acelui an, a fost cumpărat un loc de veci în cimitirul mânăstirii de către cineva din familia Rădoi, în care fusese căsătorită Lica Gheorghiu. În locul concesionat, urma să fie reînhumate rămăşiţele fiicei lui Gheorghe Gheorghiu Dej, după ce Cimitirul Sf. Vineri fusese închis.

„Ştiam că e vorba de Lica Gheorghiu, dar nu ştiam că era urmărită de Elena Ceauşescu, care îşi dorea să nu aibă linişte niciodată. Rădoi nu ne-a spus lucrul acesta. Au cumpărat locul de veci şi au făcut un cavou din granit. Ne-am trezit în scurt timp cu hârtie de la autorităţi, prin care eram anunţaţi că cimitirul se desfiinţează şi insula se scufundă. Iar pe cealaltă insulă, se vor face blocuri pentru sportivii de la Snagov, care vor fi aduşi aici. Aşa se va termina cu toată mânăstirea. N-am făcut legătură cu Lica Gheorghiu. Abia după vreo 20 de ani, m-am întâlnit cu o prietenă a Licăi Gheorghiu, care venise de la Paris şi care ne-a spus povestea. Elena Ceauşescu o ura pe Lica Gheorghiu pentru o jignire pe care i-o adusese în mod public. În acel moment, Elena Ceauşescu a promis că nu o va ierta nici în mormânt. Păstrăm şi acum documentele din care reiese că mânăstirea era la un pas să fie desfiinţată”, a povestit Protosinghel Ignaţie Grecu.

„Binecuvântarea este ingredientul secret din mâncare”

La Mânăstirea Cernica, lăcaş de spiritualitate ale cărui începuturi datează din 1603, când marele vornic Cernica Ştirbei a înfiinţat un schit de monahi, vom găti şi vom afla semnificaţia postului de la Ieromonah Gheorghe Popa.

„Sălaşul sfânt este locul unde ne încărcăm cu nădejde pentru a putea suporta greutăţile acestei societăţi”, spune călugărul. „Orice mâncare bună trebuie gătită cu răbdare. Întâi facem o rugăciunea, care constă în această binecuvântare. Mâncarea de post, această hrană simplă, este acoperită de legume din grădinile noastre. Binecuvântarea este ingredientul secret din mâncare, mai ales într-o mânăstire. Faptul că avem farfuria plină ne îndeamnă să spunem <Mulţumim Doamne, pentru ceea ce mi-ai dat!>. Trei cuvinte, ar trebui adăugate la rugăciunile noastre zilnice. Dimineaţa <Mulţumesc, Doamne, că mi-ai dat putere să văd zorile!> După amiaza <Ajută-mă Doamne să duc la bun sfârşit ceea ce mi-ai dat să lucrez astăzi!> Iar seara, când se încheie ziua şi ne pregătim de culcare, spunem rugăciunile şi apoi <Iartă-mă!>. Dacă vom învăţa să ne spunem unii altora <iartă-mă>, vom învăţa să ne respectăm şi acesta e cel mai important lucru”, adaugă Ieromonah Gheorghe Popa.

În mânăstire, se mănâncă simplu, iar în Post cu atât mai mult. Felurile de bază pornesc de la cartof, varză, ceapă, morcovi. Printre bucatele pregătite în mânăstire în perioada Postului se numără tocăniţa de cartofi, clasicul ghiveci călugăresc, care trebuie să fie un pic scăzut ca să se simtă legumele din compoziţie şi varza călită

Pentru „Istorii de bun gust”, Ieromonah Gheorghe Popa a pregătit – Varză călită

Ingrediente: varză, suc de roşii, făcut cu tomate din grădină, morcov, sare, ceapă, piper, undelemn, mărar, foi de dafin.
Sigur, la final un ardei iute, care este tradiţional lângă o farfurie de varză călită şi mămăligă.
Într-un tuci, se pune ceapa la călit şi se adaugă apoi morcovul ras. Se amestecă continuu ca să se înmoaie fără să se ardă. Se taie varza în fâşii subţiri şi se pune într-un castron încăpător cu o linguriţă rasă de sare. Se frământă cu sarea în jur de 2 min. După ce morcovul şi ceapa s-au înmuiat, se adaugă varza din care s-a scurs excesul de apă. Pentru fierbere se adaugă la nevoie, treptat, apă fierbinte. Varza trebuie să fie fragedă, dar nu prea moale. Spre final, se adaugă sucul de roşii şi mirodeniile.