Bucătăreasa a inventat ciorba de top la insistențele soțului. Povestea Ciorbei rădăuțene, care a ajuns marcă înregistrată

Ciorba rădăuțeană este o ciorbă tradițională românească, dreasă cu smântână, ouă și oțet, originară din Rădăuți, județul Suceava, și popularizată ulterior pe întreg teritoriul României. Mai mult, recent, a ajuns celebră în toată lumea. Preparatul a fost inclus anul acesta în topul „Taste Atlas”, care evidențiază cele mai bune feluri de mâncare din lume. Ciorba Corneliei Dumitrescu ocupă locul 3 în cel mai recent clasament al celor de la Taste Atlas, la nivel european, și locul 24 în topul celor mai gustoase 100 de ciorbe din lume.
Ciorba rădăuțeană a fost preparată pentru prima dată în Rădăuți de către Cornelia Dumitrescu, acum trecută de 70 de ani. Ea a creat o variație a ciorbei de burtă, folosind ingrediente mai ușor de găsit și de preparat, la începutul anilor 1980. Mai precis, a înlocuit burta de vită cu carne albă de pui sau curcan, orătănii pe care le avea din belșug în gospodărie.
Rețeta ciorbei rădăuțene, nume care indica originea preparatului, a fost înregistrată în „Rețetarul oficial” al Oficiului Județean de Turism Suceava pe 14 februarie 1982. Din 2004, ciorba are și propria marcă înregistrată la OSIM. În acest timp, creatoarea ei, Cornelia Dumitrescu, a devenit Cetățean de Onoare al Municipiului Rădăuți.
Ciorba rădăuțeană e un fel de ciorbă de burtă din care lipsește burta. Ea are ca principale ingrediente carnea de pui sau curcan, legume, smântână, ou, oțet, sare și piper negru, la care se adaugă ardei iuți murați pentru o notă picantă. Cornelia Dumitrescu a povestit cum a ajuns să creeze această ciorbă nouă. Acest lucru s-a întâmplat în anii comunismului, cu șapte ani înainte de Revoluția din decembrie 1989.
„Locuind la curte, creșteam păsări și având carne la dispoziție, am făcut tot felul de preparate, inclusiv cârnați de curcan. Ciorba de burtă nu-i plăcea nici unuia dintre noi, iar într-o zi, soțul, Serafim, m-a întrebat dacă aș putea face din pieptul de curcan o ciorbă ceva mai deosebită… La final de săptămână am făcut ciorba rădăuțeană, am chemat și copiii și le-a plăcut tuturor. El mi-a spus să introduc acest fel de mâncare la restaurant, că o să le placă oamenilor. Și așa am pornit cu ciorba rădăuțeană…”, le-a povestit Cornelia Dumitrescu jurnaliștilor de la Monitorul de Suceava. Ea era bucătăreasă la Restaurantul Nordic din Rădăuți, unul dintre cele două localuri de acest tip din localitate și cel mai mare.
Născută într-un sat aproape de granița cu Ucraina, Cornelia Dumitrescu a fost încurajată de părinți să învețe o meserie folositoare. Așa se face că ea a urmat școala de bucătari și s-a angajat ca ajutor de bucătar la 19 ani. Cu timpul, a avansat în ierarhie, ajungând bucătar-șef la cel mai mare restaurant din Rădăuți, Nordic, cel unde a lansat rețeta pe care a creat-o pentru familie. Actualmente, restaurantul se numește Național și se mândrește cu rețeta Corneliei Dumitrescu.
Încă de la debutul carierei și-a dovedit talentul. În anul 1987 a câștigat Locul I la Concursul profesional „Cel mai bun bucătar – cofetar – patiser și ospătar, faza interjudețeană”. Trei ani mai târziu, a primit o Diplomă de onoare – „Fruntaș în întrecere, locul II”. Cu doi ani înainte de crearea rețetei, Corneliei Dumitrescu i-au fost recunoscute din nou meritele în gastronomia locală. Ea a fost premiată, în 1980, de Ministerul Comerțului Interior, „pentru înalta calificare profesională și contribuție deosebită la pregătirea și specializarea cadrelor din alimentația publică”.
– Un pui întreg sau carne de curcan
– 3 – 5 morcovi
– 2 rădăcini de pătrunjel
– 2 rădăcini de păstârnac
– 3 cepe medii
– 1 țelină medie
– 1 ardei sau gogoșar
– Sare și piper după gust
– 3 gălbenușuri
– 2 linguri de făină pentru dres ciorba
– 4 căței de usturoi
– 200-250 grame de smântână
– Ardei iute pentru servit
– Oțet pentru servit
– 500 grame de smântână pentru servit
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook