Doamna Țării Românești care a condus armate. A fost nepoata lui Ștefan Cel Mare

Doamna Țării Românești care a condus armate. A fost nepoata lui Ștefan Cel Mare
Nepoată a lui Ștefan cel Mare, această Doamnă, a fost cea mai temută femeie care a stat vreodată pe tronul Țării Românești. Nu s-a temut să-și conducă armata în luptă și i-a „tăiat” pe boierii pe care-i considera vicleni față de soțul și fiul ei.

Când se adunau nori de furtună, nepoata lui Ștefan Cel Mare era pregătită. Boierii care fugiseră în Transilvania să scape de moarte au simțit că a venit ceasul răzbunării. Dar ea ia comanda oștii domnești și le iese în întâmpinare. Prima luptă o pierde, dar o câștigă pe următoarea. Este singura Doamnă a Țării Românești care a condus armate.

Doamna a Țării Românești care a condus armate

Doamnă a Țării Românești a țesut cu migala planuri complicate și a cheltuit averi uriașe ca să-și chivernisească feciorii și fetele. Soarta i-a stat tot timpul împotrivă.

Doamna Chiajna, pentru că despre ea este vorba, a fost fiica lui Petru Rares, soția lui Mircea Ciobanu, voievod al Țării Românești și mama lui Petru Vodă cel Tânar. E singura Doamnă din istoria Țărilor Române care a condus vreodată o armată pe câmpul de luptă.

Chiajna s-a născut în Polonia, probabil în anul 1525, pe când Petru Rareș se afla în pribegie. La botez a primit numele Ana-Despina. Chiajna nu reprezintă altceva decât o „traducere” în slavă a numelui Despina.

Pe când era foarte tânără s-a căsătorit cu Mircea Ciobanul, unul dintre cei mai mari ucigași de boieri din istoria românilor. Atâția au tăiat Mircea Ciobanul, cât și doamna Chiajna, încât multor familii li s-a stins numele.

Mircea Ciobanul a murit tânăr și a lăsat-o pe Doamna Chiajna cu șapte copii în grijă. Văduva i-a apărat ca o fiară. Deși întâiul născut, Petru, avea numai 11 ani, îl urcă pe tron sub tutela ei.

Doamna Chiajna era maestră în intrigi

Boierii care fugiseră în Transilvania să scape de moarte au simțit că a venit ceasul răzbunării. Au adunat oaste și au pornit împotriva nevârstnicului voievod Petru. Chiajna, care se teme de o trădare, ia ea însăși comanda oștii domnești. Pierde lupta de la Românesti, dar biruie la Șerbănești. Bătălia decisivă s-a dat la Boianu, unde oastea Doamnei Chiajna, ajutată de turci, iese iarăși biruitoare. Pe 24 octombrie 1559 vine confirmarea de domnie de la Poartă pentru Petru cel Tânăr. Din câte se pare, domnia fiului a costat-o pe Chiajna o sumă amețitoare, 210 000 de galbeni.

Intrigile Doamnei Chiajna, date peste cap de o copilă

Ca să întărească domnia, Chiajma le cere turcilor doi tineri fanarioți pentru fiicele ei. Turcii îi aleg pe Stamatie Paleologu, un grec tânăr și chipeș. dar și pe bătrânul Cantacuzino. Cu complicitatea unor boieri, fata promisă bătrâmului fuge cu Radu Socol, un boier tânăr pe care îl iubea.

Doamna Chiajna îi taie pe boierii care au ajutat tânăra pereche, dar scandalul de la Stambul a fost imens.

Nici cu însurătoarea lui Petru voda cel Tânar nu a avut mai mult noroc. Vodă avea 16 ani când Chiajna i-a găsit o mireasă, pe Elena, fiica unui apropiat al voievodului din Transilvania. Nunta are loc la Sibiu, în august 1563. După cinci luni, tânăra soție naște o fetiță voinică. Chiajna nu poate accepta așa ceva, sigură că nu e copilul lui Petru, o trimite pe Elena înapoi la Sibiu cu tot cu zestre.

Doamna Chiajna a fost fiica lui Petru Rares, soția lui Mircea Ciobanu, voievod al Țării Românești și mama lui Petru Vodă cel Tânar

Feciorii sunt siliți să se turcească, iar fata intră în haremul Sultanului

Pentru fata ei Dobra, Chiajna visează la scaunul Moldovei. Vrea să i-o dea de soție aventuierului grec Ioan Iacob Eraclid (Despot Vodă ). Se fixează data pentru nuntă, dar aranjamentul cade. Chiajna află, prin spionii ei, că grecul vrea să-și pună fratele adoptiv pe tronul Basarabilor.

Despot vodă e ucis de boierii moldoveni, iar pe tronul Moldovei ajunge Alexandru Lăpușneanu, care e soțul Ruxandrei, sora după tată a Chiajnei.

Vremurile liniștite se încheie, brusc în primavara lui 1568, cînd urzelile Cantacuzinilor la Înalta Poartă dau rezultat.

Petru cel Tânăr e mazilit de sultan, iar întreaga familie (Chiajna și cei trei copii mai mici, Dobra, Mircea și Radu) sunt trimiși sub pază la Alep. Petru cel Tânăr se stinge în închisoare în august 1569. Mama sa, obișnuită să risipească averi, ajunge să facă comerț cu mărunțișuri, după cum notează un călător occidental.

Chiajna știe că nu mai poate scăpa de cumplita sărăcie atâta timp cât fii ei reprezintă o amenințare pentru domnii Țării Românești. Presată de Poartă, ea își convinge copii să treacă la islam. Strănepoții lui Ștefan cel Mare, Mircea și Radu ajung să se numească Ahmet și Iusuf. Își pierd orice șansă de a mai urca pe tronul strămoșilor lor.

Fiica Dobra intră în haremul lui Murad, nepotul lui Soliman Magnificul, cu câțiva ani înainte ca acesta să devină sultan.

Doamna Chiajna s-a stins în 1588, la 63 de ani, departe de țara pe care încercase cu atâta pasiune să o lase moștenire copiilor săi.

Sursa: evenimentulistoric.ro