Simona Ionescu / Redactor Șef

Serviciul de „ora exactă la telefon” a fost, timp de decenii, una dintre cele mai utilizate metode de a afla ora oficială în România, înainte de apariția internetului și a smartphone-urilor.

Puțini știu însă câtă muncă și tehnologie stau în spatele acestui serviciu aparent simplu.

Cum funcționa serviciul „ora exactă” la telefon

În România, serviciul de „ora exactă” a fost disponibil prin apelarea numerelor dedicate, precum 958 în trecut sau 1958. Sistemul era conectat la servere sincronizate cu standardele internaționale de timp, ceea ce asigura o precizie extrem de mare, cu erori de doar câteva milisecunde. 

Georgeta Perlea, crainica TVR ce dădea ora exactă
Georgeta Perlea, crainica TVR ce dădea ora exactă la telefon (foto: TVR)

Inițial, mesajul era redat pe bază de bandă magnetică, iar ulterior a fost automatizat prin sisteme digitale. Acestea folosesc semnale GPS și protocoale precum NTP (Network Time Protocol) pentru a menține ora exactă sincronizată permanent. 

Vocea din spatele „orei exacte”

Una dintre cele mai interesante povești este cea a vocii care rostea ora exactă. Crainica TVR Georgeta Perlea a fost cea care a înregistrat celebra formulă, într-un proces extrem de solicitant.

Timp de două săptămâni, între 6 și 8 ore pe zi, aceasta a repetat aceeași structură de frază pentru fiecare posibilă combinație de oră și minut.

Rezultatul a constat în nu mai puțin de 8.641 de variante înregistrate pentru a acoperi fiecare moment dintr-o zi de 24 de ore. 

Georgeta Perlea povestea că efortul era atât de mare încât ajunsese să o doară maxilarul din cauza repetiției continue. 

Ora exactă pe magnetofon
Ora exactă era înregistrată, odinioară, pe magnetofon

,,Două săptămâni între 6 și 8 ore pe zi înregistrare. Este un lucru destul de migălos, pentru că la un moment dat simțeam că mă dor maxilarele de cât spuneam ora exactă. Se spune de foarte multe ori, de altfel știți, de 8.641 de ori în 24 de ori“, a mărturisit Georgeta Perlea

Georgeta Perlea a fost una dintre vocile distincte ale Televiziunea Română, activând pe postul de crainică într-o perioadă în care prezentatorii aveau un rol esențial în transmiterea informației oficiale. Spre deosebire de percepția publică, vocea „orei exacte” nu era generată în timp real, ci construită din fragmente atent înregistrate și montate, iar Perlea a fost aleasă datorită dicției impecabile și tonalității clare, considerate ideale pentru un mesaj repetitiv și standardizat.

În afara acestui rol, crainica a avut o carieră discretă în televiziune, evitând expunerea excesivă, ceea ce a contribuit la misterul din jurul identității sale pentru publicul larg, care îi recunoștea vocea, dar nu și chipul.

De ce se repetă ora exactă de 8.641 de ori într-o zi

Numărul aparent ciudat, 8.641, vine din combinațiile posibile de exprimare a orei exacte la nivel de minut și secundă.

Fiecare mesaj include: ora (0–23), minutele (0–59), secunda fixă (de obicei 0), plus formula introductivă standard.

Aceste combinații au fost înregistrate individual pentru a permite redarea automată corectă, fără sinteză vocală, într-o perioadă în care tehnologia era limitată.

Ora exactă, de la bandă magnetică la GPS

Serviciul de „ora exactă” a evoluat constant. În anii ’60–’80 înregistrările erau analogice pe bandă magnetică, în perioada comunistă se folosea apelul la 958 pentru ora oficială, urmând ca după 1990 să apară digitalizarea și extinderea în rețelele moderne. Astăzi sincronizare se face prin sateliți GPS și servere internaționale.

În prezent, sistemul poate ajusta automat schimbările de oră (vară/iarnă) și chiar corecțiile de secundă impuse de timpul universal (UTC). 

Evoluția „ceasului vorbitor”

Înainte de internet, ora exactă era esențială pentru: transport (trenuri, avioane), programări oficiale, sincronizarea instituțiilor sau emisiuni radio și TV

De altfel, expresii precum „Aici Radio România, ora exactă…” erau repere zilnice pentru milioane de oameni. Astăzi, ora exactă este la un click distanță pe telefon sau calculator, sincronizată automat prin internet.

 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre