Simona Ionescu / Redactor Șef
Îmbrăcată în rochii de designer și bijuterii scumpe, antreprenoarea de origine bulgară Ruja Ignatova și-a construit imaginea unui geniu financiar. În realitate, procurorii spun că aceasta coordona una dintre cele mai mari scheme Ponzi din istoria modernă.
O schemă Ponzi este o formă de fraudă financiară în care investitorii vechi sunt plătiți cu banii proveniți de la noii investitori, în loc să primească profituri din activități comerciale reale. Schema se bazează pe atragerea continuă de noi participanți și se prăbușește inevitabil atunci când fluxul de bani noi se oprește sau când prea mulți investitori vor să își retragă fondurile simultan.
Prin compania OneCoin, Ignatova ar fi convins milioane de oameni din peste 100 de țări să investească într-o criptomonedă pe care autoritățile au descris-o ulterior drept falsă, fără un blockchain real în spate. Blockchain este o bază de date digitală sub forma unui lanț de blocuri, care funcționează ca un registru ce nu poate fi modificat. Datele sunt partajate și verificate de o rețea întreagă de calculatoare, eliminând nevoia unui intermediar central (precum o bancă).
Până la prăbușirea imperiului, investitorii pierduseră peste 4 miliarde de dolari. Apoi, în octombrie 2017, chiar când investigațiile internaționale se apropiau de ea, „CryptoQueen” (Regina Crypto), așa cum fusese poreclită, s-a urcat într-un avion din Sofia spre Atena, și a dispărut fără urmă.
Astăzi, la aproape nouă ani de atunci, ea rămâne una dintre cele mai căutate persoane din lume.
Înainte să devină celebră pentru fraudă, Ignatova și-a construit cu grijă imaginea unei femei extrem de inteligente și credibile. Potrivit relatărilor, aceasta avea studii în Germania și legături cu Oxford, vorbea mai multe limbi și avea experiență în mediul corporatist.
A folosit această reputație pentru a convinge investitorii că OneCoin nu era doar un simplu startup, ci viitorul finanțelor globale.
Lansat în 2014, OneCoin a fost promovat drept o criptomonedă revoluționară care urma să depășească Bitcoin. Compania organiza evenimente extravagante în întreaga lume, unde mii de oameni o aclamau pe Ignatova în timp ce promitea câștiguri uriașe. Spre deosebire de criptomonedele legitime, anchetatorii spun însă că OneCoin nu avea un blockchain public transparent și nici un proces real de mining. Valoarea monedei era controlată intern chiar de companie.
Mining-ul este procesul prin care tranzacțiile sunt verificate și adăugate în blockchain. „Minerii” folosesc puterea de calcul pentru a rezolva probleme matematice complexe; primul care găsește soluția securizează rețeaua și este recompensat cu monede noi (ex: Bitcoin).
Ulterior, autoritățile au acuzat organizația că funcționa ca o uriașă schemă de tip multi-level marketing (MLM), unde membrii existenți câștigau comisioane pentru recrutarea altor investitori. Operațiunea s-a extins rapid în Europa, Asia, Africa și America Latină, țintind în special persoane care nu înțelegeau foarte bine tehnologia criptomonedelor, dar se temeau să nu rateze „următorul Bitcoin”.
Pe măsură ce banii curgeau, Ruja Ignatova a adoptat un stil de viață extravagant care a devenit parte din mitologia construită în jurul ei. Călătorea cu avioane private, cumpăra proprietăți luxoase și cheltuia sume uriașe pe iahturi, bijuterii și haine de designer.
Anchetatorii cred că imaginea de femeie extrem de bogată era atent calculată. Cu cât părea mai de succes și mai influentă, cu atât investitorii aveau mai multă încredere în OneCoin. La apogeu, schema a atras milioane de participanți din întreaga lume și a generat venituri uriașe. Autoritățile americane estimează că victimele au pierdut peste 4 miliarde de dolari, deși unele estimări indică sume chiar mai mari.
În spatele scenei însă, autoritățile de reglementare și jurnaliștii începuseră deja să pună la îndoială legitimitatea proiectului. Mai multe țări au emis avertismente despre OneCoin încă din 2015 și 2016. Documente interne și mărturii apărute ulterior sugerează că executivii știau că moneda era, în esență, lipsită de valoare.
Pe 25 octombrie 2017, Ignatova s-a îmbarcat într-un zbor comercial Ryanair din Sofia, Bulgaria, către Atena, Grecia. Potrivit anchetatorilor, este posibil să fi fost avertizată că autoritățile americane pregăteau acuzații împotriva ei. Nu a mai fost văzută public niciodată.
Dispariția ei a transformat cazul de fraudă financiară într-un mister internațional.
De-a lungul anilor, au apărut nenumărate teorii. Unii investigatori cred că și-ar fi făcut operații estetice complexe și ar trăi sub o identitate falsă, ajutată de rețele de crimă organizată. Alții suspectează că ar fi fost ucisă la scurt timp după dispariție. Presa bulgară a relatat chiar că aceasta ar fi fost omorâtă pe un iaht din Marea Ionică, deși nu există dovezi clare care să confirme teoria.
În ciuda speculațiilor, FBI continuă să opereze cu ipoteza că ea este încă în viață.
În 2022, FBI a inclus-o oficial pe Ignatova pe lista celor mai căutați zece fugari din lume, devenind una dintre puținele femei care au ajuns vreodată pe această listă.
Anchetatorii o descriu drept extrem de inteligentă, capabilă să folosească documente false și conexiuni internaționale pentru a se deplasa fără să fie prinsă.
În 2024, Departamentul de Stat al SUA a mărit recompensa pentru informații care ar putea duce la arestarea sau condamnarea ei la până la 5 milioane de dolari.
Recompensa uriașă a reaprins interesul global pentru caz, iar zvonurile au plasat-o în diverse colțuri ale lumii, de la Orientul Mijlociu până în Africa de Sud. Unii investigatori cred că ea ar putea fi încă protejată de figuri influente din crima organizată, care au beneficiat de profiturile uriașe generate de schemă.
Între timp, mai mulți apropiați ai OneCoin au fost deja condamnați. Cofondatorul Karl Sebastian Greenwood a primit o pedeapsă lungă cu închisoarea, iar fratele Rujei, Konstantin Ignatov, a cooperat cu anchetatorii americani după arestare.
Chiar dacă „CryptoQueen” este încă dispărută, autoritățile încearcă să recupereze bani pentru victime.
În aprilie 2026, Departamentul de Justiție al SUA a anunțat deschiderea unui proces de despăgubire destinat persoanelor care au pierdut bani în schema OneCoin. Peste 40 de milioane de dolari recuperați și confiscați sunt disponibili pentru distribuire.
Victimele care au cumpărat OneCoin între 2014 și 2019 ar putea fi eligibile pentru a depune cereri de compensare.
Pentru mulți foști investitori, trauma merge mult dincolo de pierderile financiare. Familii întregi și-ar fi golit conturile de economii, și-ar fi ipotecat casele și și-ar fi convins rudele să investească înainte ca schema să se prăbușească. Unii au petrecut ani întregi căutând răspunsuri, în timp ce teoriile conspirației și zvonurile despre soarta bulgăroaicei Ruja Ignatova au continuat să explodeze online.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
