Dumitru Fărcaş a minţit că ştie să cânte la taragot şi a învăţat într-o săptămână

Dumitru Fărcaş a minţit că ştie să cânte la taragot şi a învăţat într-o săptămână
Dumitru Fărcaș a cântat ca nimeni altul la taragot. Este considerat unul dintre cei mai mari instrumentiști ai noștri. A cântat cu mare succes pe toate continentele și a dus folclorul românesc din Australia, până în Canada. Maria Tănase l-a ajutat foarte mult.

Dumitru Fărcaş a murit pe 7 august 2018, la vârsta de 80 de ani. I s-a oprit inima lui mare. A fost numit „omul-taragot“, unul dintre cei mai buni rapsozi români, un tezaur al României. De altfel, taragotul lui a dat cel mai cunoscut generic de pe vremea lui Ceauşescu. Regretata Marioara Murărescu l-a ales pentru genericul celebrei emisiuni „Tezaur Folcloric“, realizată la TVR.

Dumitru Fărcaş a fost numit „omul-taragot“, unul dintre cei mai buni rapsozi români, un tezaur național

Dumitru Fărcaş a minţit că ştie să cânte la taragot

Povestea lui Dumitru Fărcaș începe în Maramureș, într-o familie care iubea muzica. Bunicul, tatăl şi cei doi fraţi mai mari au cântat la clarinet, după cum povestea marele artist într-un interviu pentru ziarulfaclia.ro.

„În familia mea s-a cântat la un clarinet micuţ, pe care tata l-a câştigat de la un ţăran român făcându-i o zi de plug cu caii. Neavând bani acel om, i-a dat clarinetul. Tata a murit în ’46 de o stupidă pneumonie. Un bătrân din sat m-a descurajat. «Dragă Mitruţ, te-am auzit la radio şi cânţi foarte frumos, d-apoi nu cânţi ca tată-tău. Că tată-tău, după ce scotea clarineta din gură, apoi clarineta aia mai sună o jumătate de ceas!“, povestea Dumitru Fărcaş în 2011.

Cariera a început cu un fluieraș

Mama i-a cumpărat un fluieraş, iar mai târziu a fost descoperit de Mihai Guttman, fostul director al Liceului de Muzică din Cluj. Acesta bătea cu piciorul toate cărările din satele ardelene în căutarea de elevi talentaţi.

Mai întâi, pe Mitruț l-au pus la flaut, apoi la contrabas. S-a rugat de profesorul de oboi să-l ia la el, iar în 1962 a reprezentat Maramureşul la un festival de la Helsinki. ”Directorul Liceului de Muzică, Mihai Guttman, a luat contact cu învăţătorul din sat şi ne-a chemat într-o zi la şcoală să dăm probe de aptitudini. În urma acestor probe am fost ales să vin toamna să dau examen la Liceul de Muzică din Cluj.

Am intrat la Liceul de Muzică în 1956, iar în ’60, când am absolvit, copil sărac fiind m-am întors acasă. Am intrat ca solist în Ansamblul de cântece şi dansuri «Maramureşul» din Baia Mare“, îşi amintea rapsodul. Acolo l-au dorit, dar în postura de taragotist, pentru că postul de oboist era ocupat.

„M-am pus la punct într-o săptămâna cu noul instrument. M-a întrebat directorul dacă ştiu să cânt la taragot, iar eu am răspuns că da, ştiu. Când am văzut însă instrumentul, i-am spus directorului că nu-i bun şi că trebuie să-l repar. După o săptămână am să vin să dau probă.

Am exersat zi şi noapte timp de o săptămînă, iar la momentul cuvenit m-am prezentat la director şi am cântat la taragot două piese foarte frumoase.“ Dumitru Fărcaş nu doar că a primit postul, ci şi un premiu de 5.000 de lei.

Remarcat de Maria Tănase

La 24 de ani, Dumitru Fărcaş a fost remarcat de Maria Tănase după ce a câştigat un concurs la Bucureşti. Ceilalți concurenți erau Gheorghe Zamfir, regretatul Ion Drăgoi, Toni Iordache, Ilie Udilă, Marcel Budală, Dumitru Zamfira.

Maria Tănase a venit la mine, m-a pupat pe obraji şi m-a întrebat de unde sunt. I-am spus că vin din Maramureş. Ea a iubit foarte mult Maramureşul. Îmi spunea, în scrisoarea pe care mi-a trimis-o: «Ajunsă de cîteva zile în Bucureşti, mi-am învins ocupaţiunile multiple pe care le am (…) şi-ntr-o linişte relativă măcar să pot formula pe hîrtie ceea ce doresc de la dumneata.

Vezi mata, drăguţă, n-am prea scris multe în viaţa mea, şi mai cu seamă scrisori, dar scrisori ca aceasta, în care toată respiraţia mea de artist să-şi caute locul nu am scris niciodată. Vezi, Fărcăşel, să nu te umfli, că-ţi cade nasul şi te faci urît şi gata cu admiratorii talentului matale! Nu vreau să te necăjesc. Dar, vezi dumneata, Fărcaş, eşti un mare artist, dar atît de tînăr faţă de mine.

Nu-mi dau seama dacă, Doamne fereşte, nu faci şi dumneata parte dintre acei care înainte să înceapă să umble, îşi iau boii lui Dumnezeu în cap. Mi-ai povestit că munceşti mult şi am dedus că eşti ambiţios. Eşti ambiţios ca să parvii sau eşti ambiţios ca să rămîi artist?» Scrisoarea aceea e absolut teribilă! Un adevărat testament care mi-a călăuzit paşii“, povestea regretatul muzician.

Artist mare, înainte de Conservator

Ajunsese un instrumentist cunoscut, dar se simțea inferior celor care studiau la Conservator. ”M-a gândit: oi fi eu mare artist, dar cu puţină şcoală, iar arta fără cultură nu se poate face“, spunea Dumitru Fărcaş.

După terminarea studiilor la Academia de Muzică „Gheorghe Dima“, în 1967, s-a stabilit în Cluj-Napoca. „Studiile superioare m-au ajutat în carieră“, spunea el. În paralel, s-a ocupat de taraful de la Casa de Cultură a Studenţilor. Avea să devină prima trupă studenţească de folclor din Transilvania. Cu ea a cutreierat lumea în lung şi-n lat. Din Australia până în Canada, din Argentina până în Coreea de Nord.

Cariera și talentul său au fost răsplătite

  • Din anul 1970 a devenit membru al Uniunii Artiştilor Muzicieni din Elveţia „SUISSA“. În anii 1977 şi 1999, artistul a primit din partea Institutului Smithsonian Washington DC, SUA, diplome de onoare.
  • De-a lungul carierei sale i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al oraşelor Phenian (Coreea de Nord), Cluj-Napoca, Bucureşti, Reşiţa şi Baia Mare.
  • Celebrul taragotist a împlinit 80 de ani în luna mai 2018, ocazie cu care a fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios“ în grad de cavaler.
  • Trei luni mai târziu, a închis ochii. Își făcuse datoria.

Recomandarile noastre