Într-o perioadă în care România continuă să se confrunte cu drumuri reparate „pe hârtie” și asfalt care cedează după primele luni, declarațiile generalului ugandez Muhoozi Kainerugaba par, paradoxal, un tip de discurs care ar stârni atât controverse, dar mai ales gândul că nu ar strica în România autorități care să fie ca el.
Un general din Uganda îi amenință cu „capul” pe constructorii de drumuri care greșesc. Ce spune el e lecție pentru infrastructura din România.
Generalul Muhoozi Kainerugaba e fiul președintelui Ugandei și șef al forțelor armate. El a transmis un mesaj extrem de dur către firmele cu contracte în infrastructură, iar reacțiile publice au fost pe măsură. În context românesc, unde problema calității lucrărilor publice este recurentă, un astfel de ton ar deschide probabil o dezbatere intensă despre responsabilitate, corupție și eficiența instituțiilor statului.
Declarația care a zguduit spațiul public din Uganda
Generalul Muhoozi Kainerugaba a atras atenția națională după ce a transmis un avertisment extrem de dur și direct către firmele de construcții implicate în proiecte de drumuri finanțate din bani publici. Mesajul său, formulat într-un limbaj extrem de tranșant, a vizat în mod direct contractorii acuzați că livrează lucrări de slabă calitate, deși sunt plătiți integral din bugetul statului.
Generalul Muhoozi Kainerugaba este fiul președintelui Ugandei Foto: Instagram
„Dacă văd o groapă într-un drum din Kampala (n.r. capitala Ugandei și simultan, cu o populație de peste 1,2 milioane de locuitori, cel mai mare oraș din țară) după ce am plătit pentru construcția lui, acel contractor va plăti cu capul”, a declarat acesta.
Reacții publice: între susținere și îngrijorare
Declarațiile generalului au împărțit opinia publică din Uganda. O parte a populației a interpretat mesajul ca pe o expresie a frustrării acumulate în fața corupției și a lucrărilor publice de proastă calitate. Mulți cetățeni au considerat că mesajul reflectă realitatea dură a infrastructurii care se degradează rapid după finalizare, în ciuda investițiilor masive.
Capitala Ugandei, Kampala, este și cel mai mare oraș al țării, cu peste 1,2 milioane de locuitori Foto: Instagram
Pe de altă parte, criticii au atras atenția asupra limbajului extrem folosit, considerând că astfel de formulări pot depăși limitele discursului instituțional într-un stat de drept.
Problemele infrastructurii: un tipar familiar și pentru România
Deși episodul provine din Uganda, el rezonează puternic cu realitatea din România. Drumuri reparate frecvent, lucrări care cedează rapid, asfalt care se degradează prematur și suspiciuni constante legate de calitatea materialelor folosite.
În multe județe din România, cetățenii observă că investițiile în infrastructură nu au durabilitatea promisă. Situații în care drumuri proaspăt modernizate dezvoltă fisuri sau gropi după doar un sezon rece nu sunt deloc rare, ceea ce alimentează neîncrederea în modul de gestionare a banilor publici. Doar că, în România, autoritățile, de cele mai multe ori, au un discurs firav în legătură cu aceste probleme, mulțumindu-se să ofere alte contracte, uneori aceleași firme, pentru reparații.
Problema lucărilor de infrastructură de proastă calitate este recurentă în România Foto: instagram
Ideea de bază transmisă de generalul din Uganda este una simplă și radicală: banii publici trebuie să se reflecte în lucrări durabile, nu în profituri obținute prin execuție superficială.
În România, un astfel de mesaj ar putea fi tradus instituțional în sancțiuni contractuale, pierderea garanțiilor de bună execuție și excluderea firmelor de la licitații publice.
Corupție, supraveghere și bani publici
Problemele ridicate de acest caz nu sunt diferite de cele discutate frecvent în spațiul românesc: corupție în achiziții publice, lipsa controlului eficient și utilizarea ineficientă a fondurilor. În Uganda, la fel ca în multe alte state, suspiciunile de complicitate între contractori și funcționari publici sunt menționate ca factor major în degradarea infrastructurii.
În România, instituțiile de control și audit încearcă să limiteze aceste riscuri, însă percepția publică rămâne adesea una critică, mai ales atunci când proiectele nu rezistă în timp.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
