Elena Udrea, amintiri din perioada adolescenței. „Nu cred că aveam sex-appeal. Umblam în niște rochii până la pământ…”

Nici o durere nu e mai mare pentru Elena Udrea ca cea pricinuită de faptul că nu-și are copilul aproape.

Elena Udrea, amintiri din perioada adolescenței. „Nu cred că aveam sex-appeal. Umblam în niște rochii până la pământ…”

Șase ani. Atât este obligată să stea Elena Udrea în închisoare, după ce a primit condamnare în dosarul Gala Bute. Cu mulți ani în urmă, Elena Udrea a dat detalii interesante despre copilăria și adolescența sa, pe care a numit-o… ciudată. Fostul ministru al Turismului a povestit despre prima sa păpușă dar și ce eforturi mari făceau părinții pentru a avea pantofi noi la începutul anului școlar.

„Mă bucuram când îmi mai creștea puțin piciorul pentru că erau obligați să-mi cumpere o altă pereche de pantofi”

„Am vrut o dată o păpușă care spunea „mama“. Costa 260 de lei pe vremea aceea, iar păpușile mai mici erau 180. Eu am primit-o pe cea mică, dar nu e ceva care să fi fost o dramă. Iar mai târziu, părinții încercau să-mi asigure ceea ce mi-aș fi dorit ca adolescentă: să am pantofi noi la începutul anului școlar, de exemplu. Dar astea sunt lucruri care acum par din altă lume.

Chiar vorbeam cu o prietenă despre câți pantofi avem acum și cum ni-i cumpărăm, nu că ne trebuie, ci pentru că ne plac, lucru care era de neimaginat pe vremea aceea. Pe vremea copilăriei și a adolescenței mele, aveai o pereche nouă de pantofi la începutul anului școlar, una de cizme de care trebuia să ai grijă să nu se dezlipească.

 

Pentru că trebuia să te țină două-trei ierni. Azi îmi amintesc cum mă bucuram când îmi mai creștea puțin piciorul pentru că erau obligați să-mi cumpere o altă pereche de pantofi, chiar dacă pe cealaltă n-o stricasem”, a spus la acea vreme Elena Udrea.

„Mama trebuia să știe dacă plecam cu colega de bancă, să mă plimb, să beau un suc”

Cât privește adolescența sa, a numit-o ciudată, chiar dacă făcea parte din categoria fetelor populare. Nici unei fete nu i se permitea să aibă prieten, iar dacă ieșea la un suc, mama știa tot ce mișcă. „Am avut o adolescență foarte ciudată. Poate din cauza educației și a mediului în care am trăit, nu prea existau fete în cercul nostru de copii care să aibă prieten în școală sau în liceu. Nu se permitea așa ceva.

Eram în clasa XII-a și ieșeam în oraș, iar mama trebuia să știe dacă plecam cu colega de bancă, să mă plimb, să beau un suc. Duminica sau sâmbăta, când ieșeam, trebuia să știe foarte clar că mă întorc la ora 7 sau la 8, după cum se întuneca și dacă nu se întâmpla așa, scandalul era cât casa.

Într-un interviu pe care l-au dat vecinii fără ca eu să știu, au și recunoscut cu sinceritate că „noi n-am văzut-o niciodată pe Găbița – așa mi se spunea pentru că mă mai cheamă și Gabriela – cu vreun băiat când a stat în Buzău“. Iar dacă stau și mă uit în urmă, cred că eram o adolescentă obișnuită.

Nu cred că aveam sex-appeal. Umblam în niște rochii până la pământ. Cred că aveam cea mai lungă uniformă din liceu și nu puteam niciodată să calc din acest motiv. Tot timpul se rupea pe lateral și mama trebuia să o coasă.”, a mărturisit Udrea în 2008, în interviul acordat Cristinei Bazavan.

Sursă foto: spynews