Psihologie. Cum se autosabotează oamenii atunci când vor să atingă succesul

Psihologie. Cum se autosabotează oamenii atunci când vor să atingă succesul
Satisfacţia ego-ului este de scurtă durată, astfel ȋncât continuăm să căutam mai multe, continuăm să cumpărăm și să consumăm mai mult. Omul, atunci când scapă de ego, scapă de exterior și începe să vadă în interior, iar cunoașterea, puterea și încrederea totală de sine încep să apară, explică psihoterapeutul Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții.

Ego-ul îți sabotează echilibrul. Iată cum. „Ești de părere că bunurile pe care le posezi definesc cine ești. Visând – sau să-i spun, având fantezii – despre obiectivele tale îți ocupă o așa mare parte din viaţă ȋncât uiţi să trăiești momentul prezent. Odată ce ți-ai atins unul din obiective, te simţi împlinit temporar, dar prea repede această împlinirea dispare și apoi te urci ȋncă o dată ȋn roata hamsterului ȋn căutarea unei noi misiuni.

Nu este nimic ȋn neregulă cu a avea obiective, dar atunci când te concentrezi să le atingi pentru a umple un gol din interiorul tău, atunci este momentul când ai predat controlul fericirii tale, ego-ului”, declară psihoterapeutul Alexandru Pleșea.

Cele 5 semne că ego-ul îți sabotează echilibrul și îți controlează viața

Ești mereu ȋn asteptarea a ceva pentru a te simţi ȋmplinit

„Te găsești ȋn mod constant ȋn situaţia de a aștepta ca ceva să ajungă la tine sau ţi-ai dori să fii altundeva. Ȋţi spui că dacă ai parte de mai mulţi bani, de acea prietenă bună sau că atingerea acestuia sau a altui obiectiv te vor ȋmplini și totuși asta nu se ȋntamplă niciodată. Ai urmărit vreodată cum ȋși aleargă un câine coada? Ego-ul tău se joacă cu tine, ȋmplinirea nu vine din atingerea obiectivelor, a lucrurilor sau a oamenilor”, explică psihoterapeutul.

Calitatea vieții unui om se numără din clipele de împlinire emoțională, sufletească și mentală, pe care acesta le caută și le obține. Toate celelalte împliniri care vin din exterior, produc emoții sau sentimente de scurtă durată.

Te compari ȋntotdeauna cu alţii

„Ești gelos ȋn mod secret pe prietenii tăi pentru că au mai mult “succes” decât tine. Te simți vinovat când iți dai voie să experimentezi din marile plăceri când unii dintre prietenii tăi nu au parte de la fel de mult succes ca și tine. Ascunzi informații de alții și simți că viața este o competiție fără de sfârșit” – iată un alt mod în care Ego-ul îți sabotează existența, mai arată specialiștul.

Te simți superior celorlalți

Ego-ului îi place să creeze o dualitate atunci când tu ai dreptate și restul greșesc. Ego-ul tău nu vrea să accepte că și tu ai partea ta de responsabilitate pentru evenimentele ce se întâmplă în viața ta. „Până la un anumit punct, cu toții avem acest sentiment de superioritate și dacă nu ești atent, este posibil să nici nu-ți dai seama cum ți-a pătruns în conștiință”, mai spune Alexandru Pleșea.

Ești complet atașat de povestea ta

„Povestea ta este gândirea ta. Experiența ta este percepția ta. Non-atașamentul față de povestea ta te duce mai ușor către alte experiențe mai împlinitoare. În schimb, cu cât mai mult vorbești și trăiești prin ceea ce spui, faci, manifești, cu atât mai mult ego-ul va trăi și există în tine și va căuta să te folosească pentru alte nevoi exterioare. Dacă întreaga ta identitatea vine din gânduri, ești un prizonier al poveștii personale. Consideri că gândurile tale limitate sunt realitatea și că experiențele din trecut te definesc ca ființă umană.

Ei bine, ȋn realitate, gândurile vin și pleacă și acestea nu reflectă adevarata realitate. Nu există o regulă care să spună că ar trebui să crezi acele gânduri care te limitează. Ȋn realitate, ȋn cazul ȋn care nu suntem iluminaţi, suntem cu toţii controlaţi de ego ȋntr-o anumită măsură. Ego-ul nostru, printr-o dorinţă continuă de mai mult și mai mult, ar putea să ne motiveze să obţinem mai mult ȋn viaţă, dar pot lucrurile acestea să aducă fericire care să reziste?”, este de părere specialistul.

Vorbești mult cu „eu”

„Thomas Leonard, considerat de mulţi ca fiind tatăl auto-dezvoltării a spus că „ego-ul este bun”, ȋn timp ce budiștii înțeleg Eu-l, (Ego-ul) ca fiind cauza tuturor suferinţelor. Abilitatea noastră de a gândi este un cadou minunat ce ne separă de animale, dar poate fi și un mare obstacol când limitează convingeri și ne creează mari pagube (…)”, conchide psihoterapeutul Alexandru Pleșea.

Propria experiență poate fi de ajutor în a înțelege impactul ego-ului

Alexandru Pleșea este sociolog, psihoterapeut, hipnoterapeut și trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minții umane în trei sisteme educaționale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și România și de peste 10 ani îi învață pe oameni să trăiască în armonie cu ei înșiși. Acesta a oferit câteva exemple din viața sa personală, legat de abordarea constructivă a situațiilor care apar în viață

(1) Caut mai mult împlinirile spirituale și mai puțin cele materiale

(2) Când avertizezi, sfătuiești, propui cuiva ceva, și i se întâmplă, abține-te să spui „Ți-am spus eu”. Nu ajută la nimic

(3) Când cineva îți spune ORICE și tu știi despre, abține-te să spui „Știu” sau „Știam”. Nu ajută. Sigur că poți comunica mai constructiv

(4) De multe ori, îmi imaginez că alți oameni de pe stradă sunt frații mei. Egoul scade

(5) Ajut la întâmplare. Ego-ul scade

(6) Nu stimulez concurența

(7) Meditez și conștientizez ce fac din ego și ce fac pentru binele meu și al altora.

Sursa foto. Pixabay