Postul Paștelui 2026 începe pe 23 februarie. Ritual pentru protecția casei

Postul Paștelui 2026 reprezintă cea mai lungă și aspră perioadă de post din anul liturgic ortodox, inspirată din cele 40 de zile petrecute de Iisus în pustiu. În 2026, Lăsatul Secului de carne cade pe 15 februarie, urmat de cel de brânză pe 22 februarie, marcând astfel intrarea oficială în post pe 23 februarie.

Postul Paștelui 2026 e împărțit în două etape: Postul Păresimilor și Săptămâna Patimilor

Perioada Postului Paștelui este împărțită în două etape principale: Postul Păresimilor (primele șase săptămâni, cu accent pe metanii și rugăciuni) și Săptămâna Patimilor (ultima săptămână, dedicată suferințelor lui Hristos).

Dezlegări la pește sunt permise în zile festive precum Buna Vestire (25 martie) și Duminica Floriilor, oferind momente de respiro în asprimea postului.

Postul Paștelui: Ritualul firimiturilor din Lunea Curată

Un aspect mai puțin cunoscut, dar profund din Postul Paștelui ( 2026 ) este ritualul firimiturilor din Lunea Curată, ziua după Lăsatul Secului. Un membru al familiei aruncă resturile de la masa festivă păsărilor din curte, invocând:

„Veniți, păsări, să vă dau și vouă din bucatele mele cu care prind postul, dar și voi să prindeți post de la bucatele de vară”. Acest gest protejează recoltele viitoare de invazia păsărilor dăunătoare, împletind grija pentru suflet cu cea pentru pământ.

Femeile pregătesc coliva lui San-Toader

Postul Paștelui 2026 începe pe 23 februarie. Ritual pentru protecția casei — Postul Paștelui 2026 – Ce tradiții se respectă cu sfințenie

Femeile, în special, sunt chemate la fapte de milostenie: pregătirea colivei de grâu (Coliva lui San-Toader) în prima sâmbătă a postului, sfințită la biserică și împărțită săracilor, invocă protecția sfântului asupra gospodăriei.

Copiii, gravidele și bolnavii sunt scutiți de abstinența strictă, dar toți sunt încurajați la rugăciune zilnică și lectură duhovnicească.

În Postul Paștelui, împrumuturile de obiecte sau bani sunt considerate aducătoare de pagubă

Postul Mare este un timp de doliu spiritual, marcat de abstinențe absolute. Alimentar, se renunță complet la carne, ouă, lactate și derivate, cu excepția peștelui în zilele menționate. Uleiul și vinul sunt interzise lunea, miercurea și vinerea, amintind de trădarea lui Iuda.

De asemenea, „nu se cântă și nu se dansează”, după cum îndeamnă tradiția, pentru a evita orice umbră de veselie lumească. Zilele de naștere nu se serbează, iar împrumuturile de obiecte sau bani sunt considerate aducătoare de pagubă.

În Săptămâna Albă fetele întorc vasele cu gura în jos pentru a bloca spiritele

Deși multe obiceiuri au fost diluate de modernitate, anumite tradiții regionale rămân ascunse, transmise oral în sate uitate. Una dintre cele mai enigmatice este legenda „Cailor lui San-Toader”, din Săptămâna Albă (ultima săptămână înainte de post).

San-Toader, un sfânt popular cu picioare schioape, călărește cai mitici hipomorfi, flăcăi cu coadă ascunsă în ițari și copite în opinci, care păzesc Soarele de fuga spre miazănoapte, prevenind Noaptea Veșnică.

În aceste nopți, fetele răstoarnă vasele cu gura în jos pentru a bloca spiritele răutăcioase, iar femeile nu torc. Acest mit, atestat în Oltenia și Muntenia, simbolizează trecerea de la iarnă la primăvară, rupând „lanțul lui Sant-Ion” pentru anotimpul călduros.

Cum se ține corect postul:

Conform tradiţiei se posteşte astfel:
• în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă post complet sau ajunare până spre seară, când se poate mânca pâine şi bea apă;
• în majoritatea zilelor din Săptămâna Pătimirilor, la fel;
• în tot restul postului, în special în mănăstiri, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
• la praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.

Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!

Victoria Ioan

Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.