Vinerea Mare nu este doar o zi roșie în calendarul creștin, ci un prag în care, conform credințelor populare românești, ordinea lumii se suspendă. În satele unde civilizația încă nu a șters memoria colectivă, această zi este cunoscută sub numele de „Vinerea Seacă” sau „Vinerea Neagră”. Vinerea Mare, ziua fără protecție divină. Ritualul tăcerii și tămăduirea prin apa înghețată.
Pentru strămoșii noștri, Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor nu era doar o zi de post, ci o perioadă de vulnerabilitate, marcată de ritualuri despre care manualele de religie vorbesc prea puțin. Ce tradiții se respectă în Vinerea Mare și de ce bunicii se fereau de urzici, oțet și munca pământului în cea mai tristă zi a creștinătății.
Vinerea Mare, ziua când „Necuratul” se scaldă în mâncare
În viziunea arhaică, Vinerea Mare este singura zi din an în care Cerul este „închis”, iar pământul rămâne fără protecție apostolică. De aici s-a născut o interdicție ciudată pentru omul modern: interdicția de a umple borșul.
Se credea că în această zi de doliu absolut, forțele întunecate caută locuri de refugiu, iar vasele cu borș proaspăt sunt momeala perfectă. „Să nu se scalde Necuratul în el” nu este doar o figură de stil, ci o teamă față de întinarea hranei în lipsa binecuvântării divine.
Vinerea Mare, ziua fără protecție divină. Ritualul tăcerii și tămăduirea prin apa înghețată
Florile de pe Sfântul Epitaf din Vinerea Mare, făcătoare de minuni Sursă foto:: Adevărul
O tradiție cu rădăcini în practicile precreștine de purificare, este scăldatul ritualic. Se spune că cine se scufundă de trei ori în apă rece în zorii zilei va fi ferit de bube, friguri și deochi tot restul anului. Este un act de curaj fizic care simbolizează regenerarea.
Tot în zori, gospodinele practicau „afumatul casei”: înconjurau locuința de trei ori cu tămâie aprinsă pentru a ține la distanță „lighioanele” și duhurile necurate care ar putea profita de absența luminii sfinte.
În Vinerea Mare nici un credincios nu are voie să mănânce urzici și oțet
În timp ce mulți ortodocși țin post negru, puțini știu semnificația profundă a interdicției de a mânca urzici sau de a folosi oțet în Vinerea Mare. Tradiția spune că Iisus a fost bătut cu urzici și stropit cu oțet pe buzele arse de sete în timp ce era pe Cruce.
Consumul acestora în „Vinerea Neagră” este considerat un act de „cruzime spirituală”, o repetare simbolică a gesturilor torționarilor. Vinerea Mare, ziua fără protecție divină. Ritualul tăcerii și tămăduirea prin apa înghețată.
Miracolul florilor de pe Sfântul Epitaf
În seara zilei, după Prohod, are loc un moment de o intensitate aparte: împărțirea florilor care au împodobit Sfântul Epitaf (pânza ce simbolizează mormântul Domnului). Din cele mai vechi timpuri se crede că aceste flori că au puteri tămăduitoare miraculoase. Oamenii le păstrau la icoane și le foloseau sub formă de ceai sau comprese în momente de boală gravă, considerându-le impregnate cu însăși suferința izbăvitoare a lui Hristos.
De ce nu se seamănă nimic în Vinerea Mare
Dacă sâmbăta este dedicată vopsirii ouălor (pentru cei care nu au apucat joi), Vinerea Mare este ziua „încremenirii”. „Vinerea Seacă” se numește astfel pentru că orice sămânță pusă în pământ astăzi se va usca sau nu va rodi. Pământul este considerat „bolnav” sau în doliu, fiindcă în el a fost așezat Trupul Mântuitorului.
De aceea, munca la câmp sau în grădină este văzută ca o profanare a mormântului sacru. Indiferent dacă alegem să respectăm ritualul „trecerii pe sub masă” de trei ori (pentru a scăpa de durerile de spate și de cap, cum spune tradiția) sau dacă alegem tăcerea absolută, aceasta este ziua care reamintește de fragilitatea omului.
Într-o lume tot mai grăbită, tradițiile „nestiute” din Vinerea Mare invită orice credincios să se oprească și să asculte tăcerea pământului, care așteaptă, cu speranță, Învierea.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
