Simona Ionescu / Redactor Șef
Rugăciunea schimbă creierul. Dr. Sebastian Pavel prezintă dovezi științifice. Înaintea lui, profesorul Dulcan a arătat același lucru. Oameni de știință din întreaga lume discută despre acest lcuru, care face subiectul unor numeroase studii.
Conform studiilor de neuroimagistică funcțională (fMRI) și meta-analizelor publicate în cele mai citite reviste științifice, aceste practici (rugăciunile) sunt asociate cu modificări în rețelele implicate în atenție, emoții și reglarea stresului.
În timpul acestor stări mentale activate de rugăciuni, sunt frecvent activate regiuni precum cortexul prefrontal și cortexul cingulat anterior, structuri implicate în controlul atenției și al răspunsului emoțional. În același timp, studiile de tip resting-state fMRI arată o reducere a activității în „Default Mode Network”, rețeaua asociată cu ruminația, gândirea autoreferențială și anxietatea.
Conform meta-analizelor publicate în JAMA Internal Medicine și în literatura de specialitate, practicile contemplative sunt asociate cu o reglare mai eficientă a răspunsului la stres. Se observă modificări în activitatea amigdalei, regiunea implicată în reacțiile de frică, precum și o creștere a controlului exercitat de cortexul prefrontal asupra emoțiilor. Aceste schimbări pot explica de ce multe persoane raportează o stare de calm, reducerea anxietății și o mai bună capacitate de concentrare după astfel de practici.
Dr. Sebastian Pavel, cunoscut neurochirurg, prezintă și el dovezi științifice în această direcție. Intervenția lui în mediul online s-a viralizat.
„Rugăciunea nu este doar o experiență spirituală, ci are efecte măsurabile asupra creierului. Rugăciunea îți poate schimba modul în care îți funcționează creierul. Și nu, nu este doar o percepție subiectivă, lucrul acesta este demonstrat de studiile de neuroimagistică avansată. Atunci când te rogi, se pare că în creier sunt activate rețelele care se ocupă de atenție, de controlul emoțiilor și de reducerea stresului. În paralel, scade activitatea rețelelor care sunt implicate în generarea și menținerea stării de anxietate. Creierul intră într-un mod mai stabil. Și acesta este motivul pentru care oamenii se simt mai liniștiți, mai ancorați și mai în siguranță după ce se roagă. Așa că nu uita! Rugăciunea este despre credință, însă mai mult decât atât, e neurobiologie care este demonstrată. Și poate că este chiar lucrul de care creierul tău are nevoie în această perioadă”, a transmis medicul.
În contextul discuțiilor despre creier și funcționarea lui, este relevantă și perspectiva medicilor specializați în neuroștiințe clinice. Dr. Sebastian Pavel este un medic neurochirurg, activ în București, în cadrul unor centre medicale cu reputație, precum Brain Institute și Spitalul Monza.
El este specializat în tratamentul afecțiunilor complexe ale creierului și coloanei vertebrale, inclusiv tumori cerebrale, patologii neurovasculare, epilepsie și chirurgie spinală. Formarea sa a avut loc la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, iar activitatea sa implică intervenții de mare precizie și colaborare în echipe multidisciplinare.
O altă perspectivă cunoscută în spațiul românesc este cea a profesorului dr. Dumitru Constantin Dulcan, neurolog și psihiatru, care abordează relația dintre creier, conștiință și spiritualitate.
Și el întărește ideea că rugăciunea nu este doar un act religios, ci un proces cu efecte asupra echilibrului psihic și biologic. El susține că rugăciunea poate contribui la „resetarea stării de sănătate” și la îmbunătățirea relației dintre individ, conștiință și mediu.
Dulcan afirmă, de asemenea, că gândurile și emoțiile au efecte biologice asupra organismului, influențând procesele neurochimice și starea generală de bine. În această viziune, mintea și corpul sunt profund interconectate, iar stările interioare, inclusiv rugăciunea, pot avea efecte asupra sănătății.
Foto: Pixabay
Citește și: Rugăciunea vă poate scăpa de coșmaruri și vise urâte, spune un renumit om de știință
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
