Simona Ionescu / Redactor Șef
Parizerul a rămas unul dintre cele mai controversate produse de pe masa românilor. Dacă în trecut era asociat cu lipsurile și cu suspiciuni grave privind siguranța alimentară, astăzi ridică alte semne de întrebare, legate de calitate și etichetare.
Puține alimente spun mai multe despre istoria recentă a României decât parizerul. Pentru milioane de oameni, acesta a însemnat, în anii comunismului, o soluție ieftină într-o perioadă în care hrana de bază era tot mai greu de găsit.
Magazinele aveau rafturi goale, raționalizarea devenise realitate, iar consumatorii nu își permiteau luxul de a pune prea multe întrebări despre ceea ce cumpărau. În acest peisaj al penuriei, parizerul a ajuns rapid pe mesele românilor, deși reputația lui a fost încă de la început însoțită de suspiciuni privind compoziția și calitatea.
Una dintre cele mai șocante povești legate de parizer vine din anul 1972. Potrivit unor relatări și mărturii ale specialiștilor, anumite loturi ar fi fost fabricate cu un polifosfat obținut la combinatul chimic de la Valea Călugărească, iar analizele ar fi indicat ulterior prezența radioactivității. Din păcate însă, informația nu a fost niciodată transformată într-un adevăr asumat public la scară largă.
„Parizerul din anii ’72, a fost făcut cu un polifosfat obținut la combinatul chimic de la Valea Călugărească. Acel radioactiv. Peste câțiva ani, făcând analize de produs finit, au descoperit că are radioactivitate. Și când au văzut ce bagă acolo, pentru că puneau carne, soia, apă și condiment și acel polifosfat. Și când au văzut, au zis: A, păi ăsta e”, susțin specialiștii.
Parizerul radioactiv din comunism. Ce se întâmplă acum cu mezelul preferat al românilor. Astăzi, parizerul nu mai este legat de lipsurile extreme ale comunismului, ci de o altă problemă: compoziția greu de înțeles. Deși piața alimentară s-a schimbat radical, iar producătorii trebuie să respecte norme europene, etichetele rămân adesea neclare pentru cumpărătorul obișnuit.
Termenii tehnici, ordinea ingredientelor și lipsa unei prezentări unitare fac ca publicul să afle cu dificultate ce cumpără, de fapt. În multe cazuri, produsul nu mai seamănă aproape deloc cu imaginea idealizată a unui preparat obținut în principal din carne.
Unul dintre ingredientele-cheie din multe rețete de parizer este carnea separată mecanic, cunoscută și sub abrevierea CSM. Potrivit specialiștilor, acest ingredient rezultă din îndepărtarea mecanică a resturilor de carne rămase pe oase sau pe carcasele de pasăre, procedeu care modifică structura fibroasă a mușchilor.
Organizațiile de protecție a consumatorilor explică pe înțelesul tuturor că este vorba despre o pastă obținută din fragmente de țesuturi, piele, vase de sânge, nervi și alte resturi care nu sunt considerate, în mod obișnuit, carne propriu-zisă. Problema nu este doar existența acestui ingredient, ci faptul că proporția lui și calitatea generală a produsului rămân greu de descifrat.
Concluzia este că parizerul comercializat pe scară largă conține frecvent o listă lungă de aditivi, amidon, soia, apă și diverse emulsii, peste care se adaugă arome și coloranți meniți să compenseze lipsa gustului natural. Practic, consumatorul are în față un produs ieftin, cu aspect uniform și termen de valabilitate convenabil, dar cu o valoare nutritivă mult mai modestă decât lasă să se înțeleagă denumirea de pe ambalaj.
Experții avertizează că anumite sortimente de parizer cu mulți aditivi nu sunt recomandate persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare și nici tinerilor. Printre substanțele des invocate în astfel de discuții se numără monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
