Simona Ionescu / Redactor Șef

Bancuri de pe vremea lui Ceaușescu. Domnule anchetator, v-am spus doar: din noptieră

Bancuri de pe vremea lui Ceaușescu. Domnule anchetator, v-am spus doar: din noptieră
Începeți dimineața cu zâmbetul pe buze. Am decis să înlocuim Horoscopul cu unu-două bancuri care să vă dea o stare de bine pentru toată ziua. Dacă știți bancuri bune, puteți să ni le trimiteți pe adresa de mail redactie@retetesivedete.ro.

Bulă îi zice lui Nicu Ceauşescu.

– Zii, mă, lu tac-tu, să lungească programul la televizor, cu două ore!

– I-am zis, dar mi-a răspuns că n-are ce să vorbească patru ore, i-ajung două.

_____________________

Ceauşescu se hotărăşte să mărească salariile. La cei cu facultate, le măreşte cu 15%, la cei cu liceul le dă 10% iar la cei care au doar şcoala generală le dă 5%.

– Cum îţi dai seama ce studii are fiecare? întreabă Leana.

– Dacă întreb “Eşti român?” atunci cel cu facultate răspunde “Yes”, cel cu liceul răspunde “Da”, iar cel cu 4 clase răspunde “Îhî.” Ai înţeles?

– Îhî.

_____________________

– Cetățene Ionescu, de unde luați atâția bani?

– Din noptieră.

– Dar cine-i pune acolo?

– Soția.

– Dar ea de unde-i ia?

– Îi dau eu.

– De unde-i luați?

– Domnule anchetator, v-am spus doar: din noptieră.

_____________________

Ceaușescu și cu Bush, președintele SUA, zburau cu avionul.

La un moment dat acesta se prăbușește în junglă și cei doi sunt prinși de canibali.

– Cine ești tu?

– Eu sunt George Bush, președintele SUA!

– Bush, te mâncăm! Zi ultima dorință!

– Măi băieți, sărutați-mi aripa avionului!

Până ei sărută aripa, pilotul repară avionul și zboară, rămânând în jungla Ceaușescu.

Canibalii îl întreabă:

– Cine ești tu?

– Nicolae Ceaușescu, președintele României, comandantul armatei etc.

– Nicolae, te mâncăm! Zi ultima dorința!

– Aș vrea să stau de vorbă cu secretarul de partid!

– N-avem!

– Cu președintele COM.

– N-avem!

– Cu liderul de sindicat!

– N-avem!

– Atunci cine vă învață să vă mâncați între voi??

_____________________

Manifestație mare, mare. Lumea striga:

Ceausescu, PCR! Ura! Ura!

Unul singur, mai amarat, sta mai în spate și nu spune nici un cuvânt.

Un „om de ordine” se apropie de el și îl întreabă:

– Ce faci, tovarășe, de ce nu strigi ura?

– Sunt răgușit, răspunde cel interpelat, dar ura e aici, în suflet.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre