Cămașa care „coase culturile-ntre ele” ne amintește de vremurile în care miracolele se întâmplau pentru că oamenii credeau în ele. Iuliana Tudor ne conduce prin povestea iei, în episodul cinci al primei producții documentare despre cămașa românească, pe 27 decembrie, de la 16.00, la TVR 1.
Început în zi de mare sărbătoare pentru români, pe 1 Decembrie, documentarul „Port Valoare și Splendoare” ajunge la ultimul episod în perioada Crăciunului, când tradițiile și întreaga moștenire culturală se manifestă, poate, mai mult ca oricând. Aflăm, astfel, cum se încheie povestea cămășii tradiționale românești.
Cum coseau străbunicile noastre iile
De-a lungul celor patru episoade parcurse până acum, ne-am întărit credința că purtăm în ADN sufletul poporului român, din cele mai vechi timpuri.
Erau „vremuri în care miracolele se întâmplau pentru că oamenii credeau în ele. Vremuri în care cutumele erau respectate pentru că oamenii făceau diferența între ce se cade și ce se cuvine, între datorie și merit. Nostalgia după cămașa tradițională e nostalgia după acele valori și după acele splendori”, ne spune Camelia Robe, cea care semnează scenariul și regia producției.
Străbunicile noastre semănau, secerau, țeseau, coseau inul cu mâinile lor. Făceau în luni de zile ceea ce produc acum mașinăriile în câteva ore. „De aceea ne permitem azi să fim atât de risipitori. Tot acest progres tehnologic ne-a înstrăinat de natură și de valorile ei. Haine de serie, suflete de serie”, sintetizează Iuliana Tudor, ghidul nostru prin istoria iei, unul dintre simbolurile acestui neam.
Ia din tabloul lui Matisse prinde viață
Povestea iei românești se încheie acolo unde a început: într-un mic atelier din București, acolo unde mâinile dibace ale Ioanei Corduneanu și ale echipei ei cos lumile între ele. În atelierul Semne cusute, ia care l-a inspirat pe Matisse în tabloul „La Blouse Roumaine” e acum finisată și probată. Ea leagă spiritul grupului care a cusut-o de spiritul pictorului favorit al națiunii franceze. Oglindește frumusețea acestui continent. E veșmântul de sărbătoare al Europei.
Aproape că nu există om care să nu fi auzit de seria de lucrări „La bouse roumaine” realizată de pictorul impresionist francez Henri Matisse, unul dintre cei mai străluciți reprezentanți ai artei secolului al XX-lea și totodată unul dintre principalii inițiatori ai artei moderne.
În aprilie 1940 Matisse încheia o pictură care avea să devină simbolul unei mişcări artistice universale. Pânza de dimensiuni 92 x 73 centimetri, cu fundal roşu, reprezenta o tânără ce purta o fusta albastră şi o bluză albă cu însemne populare de o neasemuită frumuseţe.
„La Blouse Roumaine“ și-a intitulat artistul francez lucrarea pe care a început-o la Paris şi a terminat-o la Nisa, oraşul unde se stabilise. Îl inspiraseră prietenele sle românce faimoase: Elvira Popescu, Elena Văcărescu, Anna de Noailles şi Martha Bibescu. Acum, celebra lui ie din tablou a fost cusută din nou.
Prima producție documentară despre ia românească
„Cămașa aceasta coase culturile-ntre ele. Nu va ajunge niciodată în camionul de haine aruncat undeva, oriunde pe planetă. Dimpotrivă, va duce peste secole mărturia acestui loc, acestor suflete”, își încheie Iuliana Tudor călătoria în universul fascinant al sufletului românesc.
Prima producție documentară despre ia românească, seria în cinci episoade „Port Valoare și Splendoare”, ce poartă semnătura Iulianei Tudor, ca prezentator și producător, respectiv a Cameliei Robe, ca scenarist și regizor, își propune să exprime spiritul acestei țări, prin bogăția și semnificația ritualurilor conținute în întreg procesul de realizare a iei.
Filmul „Port Valoare și Splendoare” este o co-producție Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție, instituție publică aflată în subordinea Primăriei Municipiului București și Premium Agency, în parteneriat cu Televiziunea Română.
Sursa foto: TVR 1
Liviu Vârciu a primit „cadoul” de la Moș Crăciun mai devreme. Artistul a fost testat pozitiv COVID-19
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook