Iată cum se fabrică fripturile artificiale de pui! Ele vor completa meniul cu greieri și viermi despre care se discută în Parlament!

Scandalul în Parlament a vizat proiectul AUR care prevede interzicerea insectelor în alimentație. Deputații lui George Simion au venit cu noi teorii, care evident nu au fost pe placul tuturor aleșilor.

Mai mult decât atât, parlamentarii AUR  au susținut că Uniunea Europeană (UE) i-ar obliga pe români să mănânce gândaci. În finalul dezbaterilor, proiectul AUR a primit, cum era de așteptat, aviz negativ. Acesta trebuie, însă, avizat și de alte comisii înainte să ajungă la votul final, definitiv.

Cum se fabrică fripturile artificiale de pui și cine a inventat tehnologia

Creatorul noi tehnologii artificiale prin care se fabrică fripturi artificiale de pui este Uma Valeti, un cardiolog transformat în antreprenor. Este CEO și co-fondator al Upside Foods (cunoscută anterior sub numele de Memphis Meats). A crescut în Vijayawada, India. Despre tatăl său se știe că a fost medic veterinar, iar mama sa a lucrat ca profesoară de fizică. Iar el a urmat o carieră în domeniul medicinei.

Despre fabrica de fripturi ale viitorului

Și acum să vedem cum arată „fabrica de fripturi”, locul unde se produce carnea de laborator. Primii pași au fost deja făcuți. Tehnologia există, mai trebuie doar găsite mijloacele pentru a crește producția. Iar aprobările sunt pe drum.

În Statele Unite a fost aprobat „pieptul de pui” cultivat în cuve de oțel ca fiind sigur pentru consum uman. Uniunea Europeană lucrează și ea la cadrul legal. În Singapore, de exemplu, ea este servită deja în restaurante, dar la un preț premium.

Companiile internaționale speră ca până în anul 2030, creația lor artificială să poată concura cu ceea ce știm noi și anume carnea convențională.

Opinia specialistului inventator

Carnea cultivată derivă dintr-o cantitate mică de celule colectate de la animale, care sunt apoi hrănite cu nutrienți, crescute în vase enorme de oțel numite bioreactoare și procesate, în ceva care arată, dar are și gust similar cu o bucată de carne adevărată.

Uma Valeti, CEO Upside Foods din California, Statele Unite, povestește în ce constă mai exact această idee:

„Carnea de cultură este carne, nu este o alternativă la carne. Este carne crescută din celule animale adevărate. Ceea ce facem este să luăm celule animale de înaltă calitate, să zicem, de la o vacă, de la un porc, de la un pui sau homar. Alegem celule capabile să crească în afara animalului într-un mod robust și sănătos. După cum puteți vedea, Michelle scoate una dintre băncile de celule din rezervorul de azot lichid. Le putem stoca acolo ani sau decenii. Vor scoate celulele, le vor dezgheța și le vor crește într-un mod foarte curat”.

Celulele animale în respectivul cultivator cresc și se dublează la fiecare 18 ore sau 24 de ore. Pe bandă rulantă, deci. Și aceasta deoarece, ținta companiilor este ambițioasă, managerii lor având dorința de a ajunge pe mesele tuturor restaurantelor din întreba lume.

Două elemente sunt convingătoare la nivelul liderilor lumii: ecologia și sacrificarea animalelor. Prin urmare, companiile care produc acum și în viitor carne cultivată evidențiază faptul că produsul lor este pur ecologic (obținerea cărnii într-un vas de oțel ar putea reduce impactul asupra mediului) și în plus, produsul este obținut fără vătămarea animalelor.

Nici veganii nu sunt încântați de „carnea artificială”

De la distribuția acestor produse (carne modificată genetic, artificială, viermi, greieri și altele de acest gen) în unitățile de alimentație publică și până la impunerea lor mai este doar un pas, sub paravanul foametei globale.

Culmea ironiei, până și veganii au declarat că nu sunt încântați de ideea de a avea pe piață astfel de specialități ciudate. Într-un sondaj publicat anul trecut, 35 la sută dintre cei care mănâncă carne și 55 procente dintre vegetarieni au spus că sunt prea dezgustați pentru a încerca „delicatesele viitorului”.

Până acum, o singură țară din lume, Singapore, a aprobat produsul pentru vânzare. Și în Statele Unite există o primă aprobare, iar Uniunea Europeană, Israelul și alte țări lucrează, de asemenea, la cadre de reglementare a cărnii de cultură pentru consum uman.