Mai adâncă decât este Everestul de înalt! Ce se ascunde în Groapa Marianelor îți va schimba complet perspectiva

Groapa Marianelor ar putea sa fie numită chiar „Everestul invers” al Terrei. Ascunsă în Oceanul Pacific, Groapa Marianelor este cel mai adânc loc cunoscut de pe Pământ, o fântână a misterelor care coboară până la 11.000 de metri. Dacă ai scufunda Muntele Everest în ea, ar mai rămâne un kilometru de apă deasupra vârfului!
Formată prin ciocnirea colosală dintre două plăci tectonice (cea Pacifică și cea Filipineză), această rană geologică nu este doar o gaură în scoarța Pământului, ci este apreciată de specialiști ca o capsulă a timpului, un laborator viu și un test suprem pentru limitele vieții.
În 1960, doi temerari, Jacques Piccard și Don Walsh au intrat în istorie coborând cu submarinul Trieste în adâncuri. La 10.916 metri sub apă, au observat ceea ce părea un pește plat, dar cel mai probabil era o holoturie, o creatură marină asemănătoare unui castravete. Au rămas acolo doar 20 de minute. Destul cât să simtă greutatea oceanului și să deschidă ușa spre o nouă eră a explorării.
Între 1996 și 1998, vehiculul submersibil japonez Kaikō a realizat una dintre cele mai impresionante misiuni științifice din adâncuri, colectând probe de la 10.911 metri adâncime și descoperind mii de microorganisme necunoscute până atunci, chiar și în cele mai ostile medii de pe planetă.
În 2009, submersibilul american Nereusa a dus explorarea și mai departe, transmițând imagini în direct din Groapa Marianelor și participând la identificarea unor organisme complet neașteptate, care au uimit comunitatea științifică prin structura lor unică și adaptările extreme.
În 2012, regizorul James Cameron a făcut un salt uriaș, nu în filmul Titanic, ci în realitate. Cu submarinul său personal, Deepsea Challenger, a ajuns singur la 10.898 de metri adâncime. Ce a văzut acolo? Un peisaj selenar, mut și gol de lumină. Timp de ore, Cameron a filmat creaturi ciudate și a transmis un mesaj clar: „Aici jos e tăcerea absolută. Și frumusețe totală.”
În acest iad presurizat, unde lumina nu pătrunde și presiunea ar strivi orice submarin obișnuit, viața înflorește. Aici se pot găsi: Xenophyophore (celule uriașe unicelulare, cât o farfurie), Holothurii (castraveți de mare care „se lasă duși” de curenți pe fundul oceanului), Amphipode gigantice (creveți uriași ce trăiesc liniștiți la mii de metri adâncime), Pești snailfish (au oase moi, corpuri translucide, trăiesc la adâncimi record de peste 8.000 m), Bacterii extremofile ( supraviețuiesc fără lumină, fără oxigen, hrănindu-se cu metan și sulf).
Un studiu din 2025 a identificat în Groapa Marianelor peste 7.500 de genomuri noi, 90% dintre ele fiind necunoscute anterior.
În 2019, exploratorul american Victor Vescovo a atins fundul Groapei și a găsit ambalaje de plastic la 11 km adâncime. Chiar și în cel mai inaccesibil loc de pe Pământ, omenirea a lăsat urme.
Groapa Marianelor face parte dintr-un parc marin protejat din 2009, dar poluarea o ajunge din urmă. Ceea ce ar trebui să fie un sanctuar geologic devine treptat un coș de gunoi global.
Groapa Marianelor este mai mult decât o anomalie geografică, ea este un laborator natural care ne oferă: modele pentru biotehnologii medicale și antibiotice noi, teste pentru materiale ultra-rezistente, informații pentru înțelegerea cutremurelor și tectonicii globale și surse de inspirație pentru viață extraterestră (condițiile extreme seamănă cu cele de pe lunile lui Jupiter și Saturn).
Groapa Marianelor nu poate fi „cucerită” și nici nu ar trebui. Ea este o lecție despre limite, tăcere și respect. Sub valurile liniștite ale Pacificului se ascunde un univers de taină, unde viața își găsește drum în cele mai imposibile condiții. Este dovada supremă că măreția nu stă în înălțime, ci în profunzime.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook