Simona Ionescu / Redactor Șef
Se pare însă că legenda Cenușăresei nu e o invenție hollywoodiană, ci o poveste care traversează milenii, continente și culturi, cu rădăcini adânci în Grecia antică și China imperială.
Potrivit Vox, povestea datează de acum peste 2.000 de ani, iar varianta Disney e doar una „îmblânzită” pentru copii. Pentru că adevărata Cenușăreasă ar fi fost o femeie umilă, salvată nu de curaj, ci de noroc.
Cea mai veche versiune cunoscută a Cenușăresei vine din Grecia secolului al VI-lea î.Hr, unde pantoful unei curtezane pe numele Rhodopis a fost furat de un vultur.
Pasărea a zburat peste Mediterană și a scăpat pantoful în poala unui rege egiptean. Fascinat de frumusețea acestuia, regele a pornit în căutarea proprietarei. A găsit-o pe Rhodopis, a scos-o din lumea curtezanelor și a făcut-o regină.
O altă variantă a Cenușăresei datează din China secolului al IX-lea d.Hr, potrivit Ancient Origins. Eroina e fiica unui șef de peșteră, orfană de mama, cu o mamă vitregă crudă și o soră vitregă urâtă, Jun-Li.
Dar în loc de nașa bună, fata, pe nume Ye Xian a primit ajutor de la… oasele magice ale unui pește ucis de mama vitregă. Cu ajutorul acestora, fata și-a îndeplinit visul: a mers la festivalul de Anul Nou într-o rochie superbă și a încălțat pantofi de aur cu solzi de pește.
La petrecere, a fost admirată de toți, dar a fugit de frica familiei și a pierdut un pantof. Acesta a ajuns la un rege, care l-a expus într-un pavilion. După un timp, Ye Xian l-a probat și, evident, a devenit regină.
Varianta care a definit Cenușăreasa pentru următoarele 400 de ani își are originea în Franța secolului al XVII-lea.
În acele vremuri, Charles Perrault a introdus elementele iconice: dovleacul transformat în trăsură, nașa bună, animalele prietenoase și pantoful de sticlă. O variantă care are un mesaj clar: frumusețea și bunătatea sunt răsplătite, iar răutatea e pedepsită.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
