Tușa Ana, „cea mai nemiloasă femeie din lume”. A avut o linie telefonică directă cu Stalin
Ana Pauker, născută într-o familie evreiască ortodoxă săracă din Codăești, Vaslui, a devenit simbolul terorii staliniste în Balcani, fiind prima femeie ministru de Externe din istoria României și, pentru o scurtă perioadă, cea mai puternică figură din România comunistă.
Ascensiunea ei a fost marcată de controverse profunde: de la rolul în abdicarea forțată a regelui Mihai I, până la un stil de viață luxos care contrazicea ideologiei comuniste, și zvonuri persistente despre implicarea în execuția propriului soț.
Parcursul Anei Pauker este unul al transformării radicale. Ea a lucrat inițial ca învățătoare și croitoreasă, înainte de a se implica în mișcarea comunistă în 1915. A studiat medicina la Geneva și Moscova, dar s-a dedicat formării politice la Școala Leninistă a Cominternului.
Arestată de mai multe ori în anii ’20 și ’30 pentru activități ilegale, a fost împușcată în picior în 1936, glonțul rămânând în corpul ei ca un simbol al devotamentului fanatic.
Revenită în România în 1944, după un schimb de prizonieri cu URSS, Pauker avea grad de general în Armata Roșie și mandat direct de la Kremlin să preia controlul Partidului Comunist Român.
În timp ce poporul român suferea de foamete și lipsuri, Ana Pauker trăia într-un lux care sfida principiile egalitare ale comunismului. Ea locuia într-o vilă somptuoasă cu două etaje în cartierul de elită Parcul Filipescu din București, înconjurată de ziduri înalte și o grădină vastă, și se relaxa la o casă de vacanță pe malul lacului Snagov.
Vestimentația ei includea costume scumpe și rochii cu prețuri de 400 de dolari/bucată, o avere colosală pentru epoca respectivă, cumpărate în lăzi întregi, în culori sobre precum gri și negru. Se deplasa cu limuzină și șofer personal, și avea o pasiune pentru câini cu pedigree.

Jurnalistul american Seymour Freidin, care a intervievat-o în 1948, a descris-o ca fiind „cea mai nemiloasă femeie din lume”, notând aparența ei mohorâtă, dar puterea absolută exercitată în numele Kremlinului.
Revista Time, care i-a dedicat coperta în septembrie 1948, a numit-o „cea mai puternică femeie în viață”, subliniind contrastul dintre imaginea ei și stilul de viață opulent.
Un capitol întunecat al biografiei sale este relația cu soțul Marcel Pauker, un inginer comunist. Potrivit zvonurilor, Ana Pauker și-ar fi denunțat chiar și partenerul de viață pentru a-și proteja poziția, păstrându-i numele, dar evitând ulterior orice mențiune despre el.
Se spune că Ana Pauker avea chiar și o linie telefonică directă cu Iosif Stalin, ceea ce îi conferea o autoritate imensă. Poreclită în București „Tușa Ana” sau „tovarășa Ana”, ar fi fost creierul din spatele abdicării forțate a regelui Mihai I, pe care Petru Groza l-a obligat să părăsească țara la ordinul ei, imediat după ce îi jurase credință.
Cu o constituție solidă și părul tuns bob, despre Ana Pauker se știe că fuma mult, mânca moderat și se spune că avea o linie telefonică directă cu Iosif Stalin. Puterea ei părea infinită, până în anul 1952, când a intrat în dizgrația lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care s-a supărat după ce a aflat că femeia ar fi vrut să-i ia locul.
A pierdut toate funcțiile deținute în partid, însă liderii sovietici au împiedicat să fie arestată. Un apropiat al lui Stalin a salvat-o de arestul la domiciliu și a ajutat-o să se mute în Crimeea. Ana Pauker a murit în anul 1960, dar umbra ei planează și acum peste istoria României.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook