Simona Ionescu / Redactor Șef
Până și Nicolae Ceaușescu era fermecat de romanțele interpretate ca nimeni alta de Ioana Radu. O invita la evenimente private și i-a acordat de trei ori ori distincții „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii” și ”pentru bogata sa activitate de solistă de muzică populară și romanțe”.
Ioana Radu a fost considerată Regina romanţelor. Avea un timbru inconfundabil. A trăit în lumina reflectoarelor vreme de peste trei decenii.
A fost sora altei interprete de romanțe, Mia Braia. Pasiunea pentru muzică a fost moştenită din familie. Pe numele său adevărat Eugenia Braia, Regina romanţelor româneşti a fost fiica unui modest cârciumar din Craiova, Constantin Braia. S-a născut pe 17 februarie 1917 într-o familie numeroasă. Proprietarul tavernei ”La ieftinirea traiului” avea patru copii. Fiica ce promitea să facă carieră în muzică a fost Maria, cea care avea să devină cunoscuta artistă Mia Braia.
Eugeniei (Jana), viitoarea Ioana Radu, părinţii nu i-au prezis o carieră în muzică din cauza timbrului ”scârţâit” al vocii. Însă, la liceu, profesoara de muzică a încurajat-o să cânte romanţe. Jana a fost nevoită să se mărite la vârsta adolescenţei, din cauza sărăciei. S-a măritat cu un profesor de muzică din Târgu Jiu, compozitorul Romeo Rădescu. L-a părăsit la scurt timp după căsătorie, preferând să plece la Bucureşti pentru a-şi încerca norocul în muzică.
Jana Braia a ajuns la Bucureşti în ianuarie 1936, la vârsta de 19 ani. S-a înscris la un concurs al Societăţii de Radiodifuziune. Mai erau și alți 800 de candidaţi. Jana Braia şi Eugenia Nedelea (Rodica Bujor) au fost declarate câştigătoare. Ambele cântăreţe au primit nume de scenă şi astfel Jana Braia a devenit Ioana Radu.
A cântat pentru prima dată la Radio sub numele de Jana Radu pe 30 aprilie 1936. Apariţia la postul național de radio a fost un succes. Nu era îndeajuns. Avea nevoie de bani, așa că a început să cânte prin restaurante și cârciumi. A cântat o perioadă în restaurantul „Azuga” din Ploiești. S-a mutat definitiv în Capitală şi a cântat în restaurantele bucurestene „Princiar”, „Motanul Negru”, „Potcoava” . După război, a cântat la Teatrul de Estradă „Constantin Tănase”, Circul de Stat şi la Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru”.
Ioana Radu s-a căsătorit cu fiecare bărbat pe care l-a iubit. Însă, a iubit nu doar cântecul popular românesc, ci şi viteza şi motocicletele. La un moment dat, mărturisea într-un interviu că s-ar fi făcut şofer, dacă n-ar fi iubit atât de mult cântecul. A fost a doua femeie motociclist din Romania, cu carnet obţinut în perioada interbelică. Se spune că, în timpul bombardamentelor din Bucuresti, din al doilea Război Mondial, Ioana Radu și-a luat motocicleta și a fugit spre Ardeal îmbrăcată în costum de motociclist.
Ioana Radu mărturisea că s-a căsătorit cu toţi bărbaţii pe care i-a iubit. După căsătoria din adolescenţă cu profesorul de muzică Romeo Rădescu au urmat alte patru cununii. Artista a adunat un palmares de cinci căsătorii. ”Am fost căsătorită de cinci ori cu acte in regulă. De două ori m-am căsătorit cu acelaşi bărbat. Nu mi-a plăcut niciodată dragostea fără acte”, spunea Ioana Radu. Nu a avut copii.
În 1961, autobuzul în care se afla în drum spre un concert a făcut un accident pe şoseaua Orşova-Caransebeş. Ioana Radu a fost grav rănită la picioare, rămânând cu sechele pentru tot restul vieţii.
Din cauza problemelor de sănătate, şi-a încheiat cariera cu o serie de spectacole grandioase la care s-au adunat mii de oameni. Apoi, cariera artistică a Ioanei Radu s-a rezumat la apariţii televizate. Se deplasa doar cu cadru.
Până şi comuniştii i-au apreciat talentul şi au admirat romanţele. Ioanei Radu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii şi artelor plastice” ( 1964). În anul 1968 i se acordă medalia Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a, pentru bogata sa activitate de solistă de muzică populară şi romanţe.
După teribilul accident din 1961, Ioana Radu a mai trăit 29 de ani, dar se deplasa greu. Şi-a dus viaţa într-un apartament modest din Capitală, unde era vizitată rar. Puțini știu că Ioana Radu a fost o microbistă înfocată. A iubit echipa de fotbal din Giuleşti şi s-a declarat rapidistă până la moarte. A murit pe 19 septembrie 1990, la Bucureşti, într-o cumplită singurătate. Sursa: folclor-romanesc.ro
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
