Istoria rahatului. Cel mai dulce desert are o vârstă ce se măsoară în secole

Istoria rahatului. Cel mai dulce desert are o vârstă ce se măsoară în secole
Rahatul este probabil unul din cele mai consumate deserturi, la nivel mondial. I se spune rahat turcesc și are o vârstă venerabilă: peste 500 de ani. Dar originile sale au milenii.

Rahatul este un sortiment de dulciuri originar din Turcia făcut din zahăr, arome alimentare și amidon. Original s-a numit rahat lokum. E și curios că, în prezent, românii îi spun dulcelui rahat, în timp ce turcii au păstrat al doilea cuvânt, și îi spun lokum. Rahatul are o consistență similară cu a jeleului, fiind însă mai solid, mai lipicios și opac. Are un conținut foarte ridicat de zahăr și, de obicei, se comercializează în cuburi mici (cu latura de 2–3 cm), acoperite cu zahăr pudră pentru a nu se lipi între ele sau de degete, când sunt apucate.

Istoria rahatului începe cu mii de ani în urmă

Rahatul turcesc, care a fost un produs important în bucătăria palatului sultanilor din perioada otomană, are o istorie proprie de sute de ani.  Însă, se consideră că rahatul provine de la desertul „abhisa” consumat frecvent de sasanizi – dinastia care a condus Imperiul Persan între anii 226 – 652 î.e.n..

Acest desert a fost apoi redescoperit în zona anatoliană, în secolul al XV-lea, dar a devenit un gust vestit și căutat abia 200 de ani mai târziu. Peste încă 100 de ani, în secolul al XVIII-lea rahatul turcesc s-a răspândit , devenind foarte popular și căutat în fiecare țară în care a ajuns.

Istoria a consemnat că în anul 1777 în Imperiul Otoman începe producția rahatului în masă, dată fiind cererea. Pe atunci, rahatul turcesc era produs din miere, sirop de fructe și făină. Odată cu inventarea amidonului și a zahărului rafinat, mai aproape de zilele noastre, rețeta s-a schimbat puțin.

Românii au fost cuceriți de rahat de la început. l-au inclus în gastronomia autohtonă

Tradițional, în România și în spațiul balcanic, rahatul se servește după cafea, împreună cu un pahar de apă rece. Această tradiție este însă din ce în ce mai rară, rahatul fiind astăzi servit de unul singur, odată cu schimbarea culturii cafelei. Mai mult, rahatul a fost introdus în bucătăria tradițională românească – una din rețetele cele mai folosite de cozonac încorporează bucăți de rahat în compoziție.

Legendele din jurul istoriei rahatului turcesc

Originea rahatului este legată de viața la palat a sultanilor. Nu se știe exact care din sultanii secolului al XV-lea iubea mult femeile. Dar în egală măsură și foarte atent cu ele. Pentru a-și mulțumi atât nevestele din harem cât și slujnicele a dat ordin să li se pregătească acestora un desert unic. A cerut ceva nemaivăzut și nemaipomenit până atunci, iar cofetarul pe care îl avea a pregătit desertul pe care îl cunoaștem astăzi sub denumirea de rahat.

În paralel mai circulă o legendă: se spune că în perioada în care s-a descoperit rahatul de către un cofetar din Istanbul, tot în secolul al XV-lea, soțiile și iubitele le ofereau în dar soților și iubiților bucățele de rahat. Iar de aici a rămas împământenită ideea că rahatul este un desert al dragostei. De aici și ideea că rahatul este un desert pentru cupluri.

Sursa foto: Pixabay

Recomandarile noastre