Adevărul despre filmările dispărute de la prima aterizare pe Lună, dezvăluit după 57 de ani. Ce a făcut NASA cu imaginile
Timp de aproape 60 de ani, un detaliu ciudat din culisele misiunii Apollo 11 a alimentat suspiciuni și povești senzaționale. Undeva, în arhivele NASA, ar fi existat benzile originale, de cea mai bună calitate, cu imaginile primei aterizări pe Lună. Apoi, acestea au dispărut.
De aici au pornit teorii peste teorii: că NASA ascunde ceva, că astronauții au văzut lucruri misterioase, chiar că întreaga misiune ar fi fost o farsă. Povestea benzilor „pierdute” a devenit unul dintre cele mai discutate mistere ale epocii spațiale.
Abia acum, după decenii de speculații, explicația a venit de la Tim Dodd, cunoscut drept „Everyday Astronaut”. El a dezvăluit că benzile dispărute nu erau singurele imagini ale misiunii, ci copii de rezervă cu transmisia brută din spațiu.
Cum funcționa totul în 1969? Semnalul video de pe Lună era trimis spre Pământ și recepționat de stații speciale, inclusiv una din deșertul Mojave. De acolo era împărțit în două: o transmisie mergea la Centrul de Control al Misiunii din Houston pentru monitorizare în timp real și pentru difuzare la TV, iar cealaltă era înregistrată pe benzi magnetice uriașe, ca rezervă.
Publicul a văzut la televizor o versiune convertită din formatul original, mai slabă ca imagine, dar suficient de bună pentru acea vreme. Benzile de rezervă păstrau semnalul brut, mult mai clar.

Problema? În anii ’70 și ’80, NASA s-a confruntat cu lipsă de benzi magnetice și a început să reutilizeze materialele vechi. Așa au fost șterse, din greșeală, copiile de rezervă ale misiunii Apollo 11, considerate atunci mai puțin importante.
La momentul respectiv, nimeni nu și-a imaginat că tehnologia modernă ar putea îmbunătăți rezoluția imaginilor brute și că acele benzi ar fi devenit neprețuite.
Chiar și așa, NASA are încă mii de ore de dovezi: înregistrări audio, video, date de telemetrie și film de 70 mm extrem de clar realizat de astronauți pe Lună, un tip de peliculă folosit și astăzi în filme IMAX.
Specialiștii spun că ideea unei ștergeri intenționate este o interpretare greșită. Misterul benzilor dispărute a apărut dintr-o combinație de neglijență, lipsă de resurse și lipsă de viziune asupra viitorului.
Iar întrebarea care încă îi macină pe sceptici, adică de ce au încetat misiunile pe Lună, are un răspuns simplu: costurile uriașe. Programul Apollo a costat echivalentul a sute de miliarde de dolari în banii de azi.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook