Au trecut 111 ani de la momentul în care cel mai mare pachebot din lume, RMS Titanic a plecat în călătoria sa inaugurală din Southampton, Anglia cu destinația New York. Plecarea a avut loc pe 10 aprilie 1912, iar patru zile mai târziu, la ora 23:40 în data de 14 aprilie 1912, vasul s-a ciocnit de un aisberg. S-a scufundat la ora 2:20 în dimineața următoare. Un număr de 1.519 persoane și-au pierdut viața, și doar 714 au supraviețuit.
Scufundarea Titanicului a fost unul din cele mai mari dezastre maritime petrecute pe timp de pace în toată istoria. La 111 ani de la tragedie, s-a ajuns din nou la Titanic. O serie de obiecte care s-au aflat pe vas au fost vândute la o licitație, în Marea Britanie, după ce, tot anul acesta, 80 de minute de imagini care prezintă epava scufundată în adâncuri, au fost date publicității.
Imagini cu epava Titanicului, surprinse la zeci de ani diastanță, în locul în care nava a ajuns după scufundare ( Sursa foto: Instagram)
O simplă bucată de hârtie de pe Titanic s-a vândut, în weekend, cu 81.000 de dolari. Este vorba de meniul pasagerilor de la Clasa I. Potrivit CBS, obiectul a fost scos la licitație împreună cu alte zeci de suveniruri legate de transporturi, sâmbătă.
Meniul de pe Titanic, ascuns într-un album fotografic al unui canadian
Datat 11 aprilie 1912, meniul arată ce au servit la cină cei mai înstăriți pasageri ai Titanicului cu trei zile înainte ca nava să lovească aisbergul care a făcut-o să se scufunde în Oceanul Atlantic în numai câteva ore de la impact.
Prezentând feluri de mâncare precum miel de primăvară cu sos de mentă, „pui de porumbel Godard” și „bordaloue de caise”, „Tournedo de vită a la Victoria” sau „rață sălbatică” meniul prezintă unele semne că a fost expus la apă.
Meniul pasagerilor de la Clasa I de pe Titanic a îmbogățit familia unui istoric canadian (Sursa foto: Henry Aldrige & Son Ltd.)
Este interesantă însă povestea meniului de existența căruia nu se știa nimic până anul acesta. Bucata de hârtie imprimată a fost găsită la începutul acestui an printre obiectele personale ale unui istoric canadian care a trăit în Nova Scoția și care a decedat în anul 2017. În această localitate, navele de recuperare au adus rămășițele celor care au murit în catastrofă. Mai multe detalii însă nu se cunosc. Nimeni nu știe cum a ajuns istoricul în posesia meniului. Cert este că anul acesta familia l-a descoperit între filele unui album foto din anii 1960.
Ceasul imigrantului rus, ultima amintire pentru soția rămasă văduvă
La aceeași licitație a mai fost vândut și un ceas de buzunar care a aparținut unui imigrant rus. Prețul a fost de 97.000 de lire sterline (aproximativ 118.700 de dolari), potrivit casei de licitații. Pe nume Sinai Kantor, rusul în vârstă de 34 de ani a fost una dintre cele peste 1.500 de persoane care au pierit în dezastru. El se urcase pe Titanic alături de soția sa, pentru a emigra în SUA.
Ceasul unui imigrant rus care a murit odată cu scufundarea Titanicului, s-a vândut cu peste 100.000 de dolari (Sursa foto: Henry Aldrige & Son Ltd.)
În timp ce tânărul a pierit înecat, Miriam, soția sa, a supraviețuit tragediei. După ce corpul lui Kantor a fost recuperat din Atlantic, bunurile sale au fost returnate văduvei sale, potrivit casei de licitații. Printre obiectele pe care le-a primit aceasta se număra ceasul său de buzunar din argint pe alamă, fabricat în Elveția, cu figuri ebraice pe fața puternic pătată ca urmare a contactului cu apa.
Pătura din tartan a ajuns la destinație
Un al treilea obiect de pe Titanic a avut un scor de licitație la fel de bun. O pătură de punte s-a vândut cu 96.000 de lire sterline (aproximativ 117.500 de dolari), potrivit casei de licitații.
Titanicul nu a ajuns niciodată la New York, destinația sa, însă această pătură de pe vas, da. Acum a fost scoasă la licitație (Sursa foto: Henry Aldrige & Son Ltd.)
Pătura realizată din tartan prezintă logo-ul White Star Line, compania britanică care a deținut și operat Titanicul. Aceasta a fost folosită pe o barcă de salvare, în momentul naufragiului navei, iar apoi a ajuns pe o navă de salvare la New York, orașul destinație al vasului, unde acesta nu a mai reușit să ajungă. La New York pătura unde a fost achiziționată de un oficial White Star, mai arată sursa citată.
Dezastrul de pe Titanic: prea puține bărci de salvare
Pachebotul RMS Titanic, din clasa Olympic, a fost deținut de compania White Star Line și a fost construit la șantierele Harland and Wolff din Belfast. A plecat spre New York cu 2.228 de oameni la bord. Numărul mare de victime a fost cauzat, în mare parte, de faptul că deși nava îndeplinea normele de siguranță ale vremii, nu avea suficiente bărci de salvare. Cele existente puteau salva doar jumătate din persoanele aflate la bord. În timpul scufundării navei și a manevrelor de salvare, un număr mare de bărbați au murit din cauza protocolului „femeile și copiii mai întâi”.
Potrivit documentelor, vasul Titanic a fost proiectat de unii din cei mai experimentați ingineri și a folosit cele mai avansate tehnologii ale vremii. Accidentul care a dus la scufundarea navei care părea impenetrabilă a fost un mare șoc pentru lumea întreagă.
Primele imagini ale epavei, publice de anul acesta
Amintim că la începutul acestui an, un video care prezintă imagini ale epavei Titanicului a devenit viral pe internet. Acestea au fost filmate în anul 1986, după ce o echipă formată din experți Woods Hole Oceanographic Institution (WHOI) şi de la Institutul Naţional de Oceanografie din Franţa au concluzionat că ambarcațiunea s-a rupt în două bucăți pe când se afla la sud-est de Newfoundland, Canada, în data de 1 septembrie 1985.
Filmul de 80 de minute a fost realizat cu imagini surprinse pe durata a nu mai puțin de 11 scufundări în iulie 1986. Pentru capturarea lor s-a folosit un submersibil cu echipaj uman şi o navă de mici dimensiuni operată de la distanță, care putea fi manevrată în spații înguste.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
