Din cele mai vechi timpuri, Brazda lui Novac continuă să fascineze istorici, arheologi și oameni obișnuiți. Întinsă pe sute de kilometri, această urmă spectaculoasă din pământ ascunde una dintre cele mai captivante povești ale teritoriului românesc. Brazda lui Novac, șanțul uriaș care a supraviețuit imperiilor și legendelor.
Brazda lui Novac nu este doar numele unui cartier cunoscut din Craiova, ci și al uneia dintre cele mai impresionante construcții defensive ridicate vreodată pe teritoriul României. Între istorie și legendă, între realitate și mit, uriașul val de pământ continuă să ridice întrebări la care specialiștii caută răspunsuri și astăzi.
Brazda lui Novac, șanțul uriaș care a supraviețuit imperiilor și legendelor
Puțini dintre cei care traversează zilnic cartierul craiovean cu același nume știu că, în urmă cu aproape 1.700 de ani, aici trecea o impresionantă linie de apărare. Cunoscută astăzi drept Brazda lui Novac, fortificația este, de fapt, un uriaș șanț de pământ care se întinde de la Hinova, în județul Mehedinți, până în apropierea Brăilei.
Potrivit cercetărilor arheologice, șanțul avea aproximativ 14 metri lățime și trei metri adâncime, dimensiuni impresionante chiar și după standardele actuale. Specialiștii cred că primele lucrări ar fi fost începute în vremea împăratului Traian, pentru ca ulterior să fie extinse și consolidate în timpul împăratului Constantin cel Mare.
Rolul său era unul strategic. Fortificația trebuia să constituie o barieră împotriva populațiilor migratoare care amenințau constant frontierele nordice ale Imperiului Roman. De-a lungul traseului existau puncte de supraveghere care transmiteau rapid semnale către cetățile romane atunci când apărea un pericol.
Legenda care a dat numele Brazdei lui Novac
Dacă originea construcției pare să aparțină istoriei, numele său provine din lumea legendelor. În Evul Mediu, oamenii au încercat să explice existența acestei uriașe urme din pământ printr-o poveste fantastică. Conform tradiției populare, un personaj legendar numit Novac s-ar fi luptat cu un balaur care îi teroriza pe oameni.
După o confruntare dramatică, monstrul a fost alungat, iar în fuga sa ar fi lăsat pe pământ o urmă adâncă și lungă, cunoscută de atunci drept Brazda lui Novac. Asocierea între Brazda lui Novac și Baba Novac, celebrul căpitan al lui Mihai Viteazul din secolul al XVI-lea a apărut însă mult mai târziu. Dar tocmai această împletire dintre mit și realitate face ca Brazda lui Novac să fie una dintre cele mai fascinante enigme ale spațiului românesc.
Brazda lui Novac și misterul numelui Craiovei
Una dintre cele mai interesante teorii este legată chiar de apariția numelui Craiova. Potrivit arheologului Florin Ridiche denumirea orașului ar putea proveni din termenul slav vechi „krai”, care înseamnă margine sau frontieră. În această interpretare, așezarea s-ar fi dezvoltat în apropierea unei limite importante, marcată chiar de Brazda lui Novac.
După abandonarea frontierei romane în secolul al IV-lea, zona ar fi fost integrată în sfera de influență a primului țarat bulgar, iar vechea fortificație ar fi continuat să marcheze un spațiu de graniță. Astfel, vechiul șanț ar putea explica nu doar o parte din istoria regiunii, ci și originea numelui celui mai mare oraș din Oltenia.
Trei teorii care încearcă să explice Brazda lui Novac
Brazda lui Novac, o mărturie a luptei pentru controlul unui teritoriu aflat secole la rând la granița dintre imperii, popoare și civilizații Sursă foto: captură video
Deși existența fortificației este certă, specialiștii nu au ajuns la un consens privind momentul exact al construirii sale. Prima ipoteză susține că Brazda lui Novac a fost ridicată de administrația romană încă din secolul I, ca parte a unui sistem defensiv bazat pe cordoane de siguranță.
A doua teorie indică secolul al IV-lea și domnia lui Constantin cel Mare, perioadă în care frontierele imperiale au fost consolidate masiv pentru a face față presiunilor migratorilor.
Există și o a treia variantă, potrivit căreia fortificația ar fi marcat, în Evul Mediu timpuriu, limita nordică a dominației bulgare la nord de Dunăre. În paralel, unii cercetători consideră că anumite sectoare ale construcției ar putea fi legate de lucrări defensive realizate în vremea împăratului Hadrian.
Urmele Brazdei lui Novac pot fi văzute și astăzi
Deși mare parte din traseu a fost afectată de agricultură, urbanizare și lucrări moderne, urmele fortificației nu au dispărut complet. În apropierea Craiovei, cercetările efectuate în 2004 au identificat cu precizie traseul vechiului șanț în zona fostului poligon militar. La prima vedere, locul pare doar o denivelare obișnuită a terenului, însă sub această aparență se ascunde o construcție care a modelat istoria regiunii timp de secole.
Brazda lui Novac reprezintă un vechi val de pământ cu o lungime de aproximativ 170 de kilometri
În județul Teleorman, alte fragmente ale fortificației sunt încă vizibile, deși multe au fost distruse de lucrările agricole. Acolo, localnicii au păstrat numeroase povești despre acest impresionant val de pământ. Preotul Dumitru I. Popescu, slujitor al comunității din actuala comună Troianul, județul Teleorman, a contestat după 1965 schimbarea denumirii localității din Belitori în Troianul, considerând că vechiul nume avea o importantă semnificație istorică.
Într-un memoriu adresat autorităților, acesta susținea că modificarea nu era justificată doar de considerente legate de sonoritate și afirma că numele Belitori amintește de un episod istoric și de faptele de vitejie ale înaintașilor locului.
Gestul preotului a fost unul remarcabil pentru perioada respectivă, când exprimarea publică a unor opinii contrare deciziilor oficiale presupunea un risc considerabil. El aprecia că, dacă schimbarea denumirii era inevitabilă, o variantă mai potrivită ar fi fost „Brazda lui Novac”, un reper istoric și geografic aflat în apropierea localității.
Actualul nume, Troianul, este asociat cu Drumul lui Traian, situat la aproximativ șapte kilometri de sat. În schimb, Brazda lui Novac reprezintă un vechi val de pământ cu o lungime de aproximativ 170 de kilometri, care traversează sudul țării și intersectează Limesul Transalutan în apropierea gării Troian. Astăzi, monumentul este aproape complet distrus din cauza lucrărilor agricole.
De ce continuă să fascineze Brazda lui Novac
Brazda lui Novac, șanțul uriaș care a supraviețuit imperiilor și legendelor. Puține monumente istorice reușesc să adune laolaltă atât de multe povești. Brazda lui Novac este în același timp o fortificație romană, o posibilă frontieră medievală, o legendă despre balauri și o parte importantă a identității locale din Oltenia și sudul României.
Mai mult decât un simplu șanț, ea reprezintă o mărturie a luptei pentru controlul unui teritoriu aflat secole la rând la granița dintre imperii, popoare și civilizații. Astăzi, chiar dacă multe dintre urmele sale au fost înghițite de timp, misterul continuă să atragă cercetători și pasionați de istorie.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
