În timp ce sumerienii și vechii egipteni au „redactat” celebrele lor tăblițe sau hieroglifele din jurul datei de 3.200 – 3.500 î.Hr., strămoșii românilor se pare că „scriau” cu aproximativ 2.000 de ani mai devreme.
Mulți ani s-a considerat că leagănul civilizaţiei omeneşti s-a născut în Sumer, actualul Irak, civilizaţie care a descoperit scrierea în 3.500 î.Ch. După această dată apar forme de scriere în Egipt, China, Fenicia etc. Dar notițele cu scrierea de la Tărtăria, datate pentru anul 5.500 î.Hh., au fost datate cu 2.000 de ani mai devreme de acestea.
Cercetători din toată lumea au studiat aceste tăbliţe
Micile tăblițe au pe ele semne ciudate pe care, iniţial, arheologii le-au considerat simple decoraţiuni. Dar erau prea interesante pentru ca cercetarea să se oprească. În timp, tot mai mulţi specialişti din întreaga lume s-au aplecat asupra lor.
În decursul anilor 1962 – 1965, cercetători din toată lumea au studiat aceste tăbliţe de lut. Între aceștia, sunt de amintit Marija Gimbutas (Institute of Archaeology, University of California), specializată în culturile neolitice europene care spunea că „ (…) la Tărtăria apare cea mai veche cultură europeană creată de o populaţie pre-indo-europeană” sau R. Schiller care publica în 1975 un articol în Reader’s Digest în care afirma că „Pe tăbliţele de la Tărtăria, scrisul apare cu mult înainte de Sumer”.
Academicianul bulgar Vladimir I. Georgiev puncta și el că „Tăbliţele de la Tărtăria sunt mai vechi cu un mileniu decât monumentele scrierii sumeriene”, în timp ce arheologul rus V.Titov afirma și el că „la Tărtăria…s-a ivit cea mai veche scriere a omenirii”. Amintim și opinia profesorului italian Marco Merlini (Director General al Prehistory Knowledge Project – Roma și Director al Institutului de Arheomitologie din Sebastopol – USA): „Spiritualitatea danubiană este una dintre mamele culturii europene”.
Harald Haarmann: „O civilizaţie străveche, prima din lume…”
Reputatul Harald Haarmann, lingvist și om de știință cultural german care trăiește și lucrează în Finlanda, consideră că acestea sunt, de fapt, semnele primei scrieri din lume. „O civilizaţie străveche, prima din lume, a realizat în zona Balcanilor, cu aproximativ 8.000 de ani în urmă, prima scriere a omului, care se regăseşte pe tăbliţele de la Tărtăria.
În timp, au fost găsite aproximativ 700 de caractere diferite ale acestei scrieri, ceea ce e aproape egal cu numărul hieroglifelor egiptene… dar cu mii de ani mai vechi. Această teorie zdruncină lumea ştiinţifică şi se creează o nouă paradigmă în cercetarea civilizaţiilor”, declara Harald Haarmann în conferințele sale în care a abordat subiectul.
Tăblițele de la Tărtăria, cea mai veche scriere din lume
Au fost descoperite trei tăblițe. Două sunt găurite și sunt acoperite cu semne, iar a treia folosește un scris pur pictografic. Este vorba de reprezentarea stilizată a unui țap, un simbol vegetal și un altul aparent neclar. Tăblița ovală este despărțită în patru, cu linii perpendiculare. În spațiile astfel definite apar patru grupuri de semne.
Cercetătorii sunt de acord că aceste semne reprezintă cea mai apropiată formă de o scriere adevărată. O bună parte din semnele conținute pe tăblițe se regăsesc în literele conținute în inscripțiile arhaice grecești (dar și la scrierile feniciană, etruscă, veche italică, iberică), mai arată aceștia.
Mesajul de pe tăblițe, legat de o femeie
Lângă aceste trei tăblițe s-au găsit oseminte umane aparținând unei femei. Datarea cu carbon a indicat o vechime cuprinsă între 5.370 î.Hr.- 5.140 î.Hr., conform studiilor efectuate de echipa condusă de profesorul italian Marco Melini în 2004. Femeia avea aproximativ 55 de ani. Adică era o longevivă pentru oamenii care trăiau acum 7.000 de ani. Alături au mai fost găsite 26 de figurine de teracotă, 3 figurine de alabastru, împreună cu cele trei plăcuțe de lut ars. Profesorul Mellini a numit femeia „Milady Tărtăria”.
Textele tăblițelor au fost descifrate folosind asemănările cu literele arhaice grecești. Cercetătorii sunt unanim de acord că citirea notițelor se face rotind tăblițele. Pe tăblița ovală textul interpretat este următorul: „Tu (pe femeia numită) Momo caută. Dar de pat al tău (pentru mine) numește-o”. Celelalte două tăblițe continuă indicațiile: „(O) vei chema tu (în) casa ta” – scrie pe a doua tăbliță găurită, în timp ce pe ultima e un ordin / sfat: „Țapul tu jupoaie! (pregătește-te de ospăț!)”.
