Ce mâncau oamenii care au construit Stonehenge

Stonehenge este un monument preistoric situat pe Câmpia Salisbury din Wiltshire, Anglia, la 3 km vest de Amesbury. Este format dintr-un inel exterior de pietre verticale în picioare din sarsen, fiecare având o înălțime de aproximativ 4,0 m, o lățime de 2,1 m și cântărind aproximativ 25 de tone. Acestea sunt acoperite de pietre orizontale de tip lintel care se leagă între ele. În interior se află un inel de pietre albastre mai mici. În interiorul acestora se află trilitoni de sine stătători, două pietre mari verticale mai voluminoase unite de un lintel.

Întregul monument, acum ruinat, este aliniat spre răsăritul soarelui la solstițiul de vară. Complexul se găsește în mijlocul celui mai dens complex de monumente neolitice și din Epoca Bronzului din Anglia, incluzând câteva sute de tumuli (movile funerare). Arheologii cred că Stonehenge a fost construit între anii 3000 î.Hr. și 2000 î.Hr. Datarea cu radiocarbon sugerează că primele pietre albastre au fost ridicate între 2400 și 2200 î.Hr.

Situl e protejat de UNESCO de zeci de ani

Situl, protejat din punct de vedere juridic încă din 1882, dar și șîmprejurimile sale au fost adăugate pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1986. Stonehenge este deținut de Coroană și administrat de English Heritage; terenurile din jur sunt deținute de National Trust.

Cercetătorii au descoperit ce mâncau oamenii care au construit templul

Oamenii de știință au descoperit cum se hrăneau oamenii care au construit complexul și care au trăit acolo, în acea perioadă. Descoperirile dintr-un sit arheologic situat la nici 3 km de Stonehenge arată că oamenii de acum 4.500 de ani se hrăneau cu organe de animale, de exemplu, ficat. Acestea nu erau gătite prea bine, astfel că paraziții prezenți în ele, au intrat în corpul oamenilor. Descoperirea are la bază cercetarea pe o serie de fecale umane și de câine, fosilizate.

Constructorii Stonehenge locuiau, câteva luni pe an, la Durrington Walls. Sit-ul este situat de 2,8 km de Stonehenge. Fecalele fosilizate ale oamenilor de acum 4.500 de ani au fost analizate, iar paraziții intestinali descoperiți oferă enorm de multe informații despre ce mâncau oamenii.

Oamenii de știință au stabilit că ocupanții sitului stăteau doar câteva luni pe an în acel loc, dar că se țineau festinuri de proporții iarna, când se mânca mai ales carne de porc, dar și carne de vită. Se bănuiește că erau festinuri importante, din cauza numărului uriaș de fragmente de oase de animale și de bucăți de vase de lut găsite.

Carnea de porc și de vită era, fie preparată la proțap, fie în vase de lut. Nu au fost găsite aproape deloc urme de consum de pește. Analiza fecalelor de câine arată că oamenii împărțeau hrana cu câinii, sau cel puțin le dădeau rămășițe de la mese, scrie Hotnews.ro.

Sursa foto: Fecale fosilizate / Lisa-Marie Shillito, English Heritage