O descoperire înghețată de 40.000 de ani ar putea readuce la viață mamutul și pasărea dodo!

Cercetătorii din Suedia și Danemarca au reușit, în premieră mondială, să izoleze și să secvențieze molecule de ARN din mamuții uriași ai erei glaciare, care ajungeau la peste 4 metri înălțime. ARN-ul descoperit reprezintă cele mai vechi secvențe de acest tip recuperate vreodată și provine din țesuturi conservate în permafrostul siberian aproape 40.000 de ani.

ARN-ul este o moleculă esențială în toate celulele vii – transmite instrucțiunile pentru producerea proteinelor și reglează activitatea genelor. Specialiștii cred că rezultatele acestui studiu pot contribui la proiectele futuriste de readucere la viață a unor specii dispărute, precum mamutul, dodo sau tigrul tasmanian.

„Metodele și rezultatele noastre pot ajuta cu adevărat la eforturile de readucere la viață a unor specii celebre”, a declarat pentru Daily Mail dr. Emilio Marmol, de la Globe Institute, Copenhaga. El explică faptul că pentru a readuce la viață o specie, oamenii de știință au nevoie să înțeleagă nu doar genomul și mutațiile, ci și modul în care genele erau exprimate și funcționau – informații pe care ADN-ul nu le poate oferi, dar ARN-ul da.

Motivul dispariției mamutului este disputat și azi 

Mamutul lânos, rudă apropiată a elefantului, este una dintre cele mai emblematice creaturi dispărute, recunoscut pentru colții săi uriași și blana groasă. Înalt de circa 4 metri și cântărind aproximativ șase tone, acesta era răspândit în Europa, Asia și America de Nord în timpul ultimei ere glaciare. Ultimii reprezentanți ai speciei au dispărut acum circa 4.000 de ani, după ce au coabitat cu oamenii timpurii, care îi vânau pentru hrană și foloseau oasele și colții pentru arme și artă.

Motivul extincției lor rămâne controversat: unii dau vina pe vânătoarea excesivă a oamenilor, alții pe schimbările climatice drastice.

De ani de zile, oamenii de știință au reușit să extragă și să decodeze ADN de mamut, reconstruind genomul și istoria evolutivă. Însă ARN-ul – care arată ce gene erau active și cum funcționau – a fost considerat imposibil de recuperat… până acum.

Cel mai vechi ARN secvențiat vreodată

Pentru acest studiu, echipa a analizat rămășițe „excepțional de bine conservate” de la 10 mamuți din Pleistocen. Unul dintre mamuți, celebrul exemplar „Yuka”, are 39.000 de ani. Dintre toate probele, doar trei au conținut ARN care poate fi atribuit cu certitudine mamutului.

„Fiind îngropate în permafrost de mii de ani, aceste rămășițe adună tot felul de contaminări – în special bacterii sau ADN și ARN uman din momentul manipulării”, explică dr. Marmol.

În mod spectaculos, cercetătorii au descoperit molecule de ARN implicate în producerea proteinelor chiar în proba de la Yuka – reprezentând cel mai vechi ARN secvențiat vreodată. Când Yuka era în viață, aceste molecule codificau proteine esențiale pentru contracția musculară și reglarea metabolismului în condiții de stres.

Analizele au arătat și că Yuka, un mamut juvenil, a suferit stres celular înainte de moarte, probabil în urma unui atac al unor prădători, cel mai probabil lei de peșteră.

Cercetătorii au identificat și microARN-uri – molecule care reglează genele – marcând încă o premieră științifică. „Aceste microARN-uri sunt complet noi pentru știință și probabil erau specifice mamutilor sau, cel mult, elefanților moderni”, a mai spus dr. Marmol.

Reconstrucția unor specii dispărute, din ce în ce mai aproape 

Rezultatele, publicate în revista Cell, arată că ARN-ul poate supraviețui pe perioade mult mai lungi decât se credea până acum. Pe viitor, ar putea fi posibilă chiar secvențierea unor virusuri ARN preistorice, precum tulpini vechi de gripă sau coronavirusuri, conservate în ghețurile erei glaciare.

Cercetătorii speră ca în viitor să combine ARN-ul preistoric cu ADN, proteine și alte biomolecule pentru a reconstrui biologic speciile dispărute, inclusiv pasărea Dodo. 

„Astfel de studii ar putea rescrie fundamental înțelegerea noastră asupra megafaunei dispărute, dezvăluind straturi de biologie rămase înghețate în timp”, a concluzionat cercetătorul.

Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!