Ceaușescu, primul suveranist al României, provenea dintr-o familie numeroasă. Frații și surorile au trăit în umbra lui

Ceea ce suveraniștii moderni încearcă astăzi, Nicolae Ceaușescu a reușit deja, cu zeci de ani în urmă. Rezultatul este consemnat în cărțile de istorie, iar ecourile se resimt și în prezent. Fără internet, fără influenceri și fără campanii online, Ceaușescu a fost, poate, primul suveranist autentic al României — cu mult înainte ca ideologia să devină un trend. 

Pe vremuri nu se știa mare lucru despre familia extinsă a lui Ceaușescu, discreția exagerată fiind asemănătoare cu cea în care trăiește azi Vladimir Putin. O trăsătură specifică a ideologiei suveraniste, de altfel. După Revoluție însă, informațiile au început să curgă. Așa s-a aflat că Ceaușescu provenea dintr-o familie cu zece copii, din care doar nouă rămăseseră în viață la vârsta adultă. 

Nicolae Ceaușescu provenea dintr-o familie numeroasă, cu un tată bețiv și violent 

În copilărie, Nicolae Ceaușescu și frații săi nu au dus-o prea bine. Copilăria în căsuța modestă din Scornicești, construită în jurul anului 1890, a fost grea. Cu un tată alcoolic și violent, care îi bătea atât pe ei, cât și pe mama lor, Alexandrina, dictatorul și frații și surorile sale au avut toate motivele să evadeze, atunci când vârsta le-a permis acest lucru. 

Tatăl său, Andruță, deținea trei hectare de pământ, câteva oi și mai câștiga un ban din croitorie, cât să-și întrețină familia numeroasă. Mama, Alexandrina (Lixandra, după numele de fată), era o femeie supusă și muncitoare, așa cum cereau vremurile.

Casa avea doar două camere, iar mămăliga era alimentul de bază. Nicolae a urmat patru clase la școala din sat, unde un singur învățător preda simultan mai multor generații, într-o singură sală. Nu avea cărți, mergea adesea desculț și nu era un copil sociabil. Era nervos, retras și imprevizibil, trăsături care, mai târziu, aveau să se accentueze.

Frații lui Nicolae Ceaușescu au avut destine diverse 

Frați mulți, destine diferite. Unii au urcat pe scara socială odată cu fratele devenit conducător suprem. Alții s-au pierdut în anonimat sau au sfârșit tragic, odată cu prăbușirea regimului comunist. Familia Ceaușescu a fost numeroasă, dar fiecare frate sau soră a trăit o poveste proprie, intersectată inevitabil cu destinul lui Nicolae.

Niculina, născută în 1914, a fost prima care a părăsit satul. A ajuns ucenică la o cizmărie din București, iar în 1930 l-a chemat și pe fratele mai mic, Nicolae, să lucreze la același patron. A murit în 1990, la câteva luni după execuția fratelui care ajunsese șeful statului.

Marin Ceaușescu s-a sinucis la o zi după moartea dictatorului

Marin Ceaușescu, unul dintre cei mai educați frați, a terminat Academia de Studii Economice și a condus Agenția Economică a României la Viena. S-a sinucis pe 26 decembrie 1989, în sediul ambasadei din Austria, după ce a văzut la televizor execuția lui Nicolae și a Elenei, și după ce fusese informat că soția sa a murit și fiicele sunt condamnate la închisoare pe viață.

Maria, născută în 1920, a lucrat la Electromagnetica, iar numele i-a adus o funcție de șef de secție. Prin căsătorie a devenit Maria Agachi. Soțul ei, Nicu Agachi, a fost ministru al Industriei Metalurgice și a ocupat funcții importante în structura de conducere economică a țării. S-a sinucis și el, la Spitalul Fundeni, în 1991. Maria a murit în 2007.

Un jurnalist, un securist și un general 

Florea Ceaușescu, născut în 1922, a fost jurnalist. A lucrat la „Steagul Roșu” și apoi la „Scânteia”, publicația de partid. Era confundat uneori cu Nicolae, pentru că îi semăna izbitor.

Nicolae Andruță Ceaușescu (1924 – 2000) a primit același nume ca fratele dictator, dar ulterior a fost numit cu al doilea prenume, pentru a evita confuziile. A lucrat în Ministerul de Interne, apoi a condus Școala de Ofițeri de Securitate de la Băneasa. A fost arestat la Revoluție chiar de către unul dintre elevii săi.

Ilie Ceaușescu, născut în 1926, a devenit general al Armatei la 51 de ani. A fost și secretar adjunct al Consiliului Politic Superior al Armatei. A murit în 2002, la vârsta de 76 de ani.

Frații și surorile Ceaușescu ce s-au ținut departe de putere 

Elena Bărbulescu, născută în 1928, a fost profesoară de istorie în Scornicești. Datorită numelui și poziției fratelui său, a avansat rapid în sistemul educațional, ajungând inspector școlar în județul Olt. A murit în 2001. Fiul ei, Emil Bărbulescu, avea să devină unul dintre cei mai cunoscuți nepoți ai dictatorului.

Costel Ceaușescu, născut în 1930, a murit tânăr. Despre el nu se știu alte date. 

Ion Ceaușescu, mezinul familiei, născut în 1932, a fost pasionat de agricultură. A urmat școala de energie electrică la Moscova, a terminat Facultatea de Agronomie și a devenit cercetător și autor de cărți de horticultură. A fost reținut la Revoluție, dar eliberat ulterior. A trăit până în 2020, într-un anonimat relativ. 

În total, familia Ceaușescu a avut 18 nepoți: 11 fete și 7 băieți. Dintre ei, Mihaela Moraru (fiica lui Marin) și Emil Bărbulescu au fost cei mai cunoscuți. Dictatorii au avut și doi nepoți de la fiul cel mare, Valentin: un băiat din prima căsătorie cu Iordana Borilă, și o fată din a doua căsătorie, născută însă după revoluție.

Pentru unii dintre frați, ascensiunea lui Nicolae Ceaușescu a însemnat ocazii și funcții imposibil de atins altfel. Pentru alții, apropierea de putere s-a transformat în povară, iar finalul abrupt al regimului a adus cu sine rușine, disperare sau moarte. Însă indiferent de destinele lor, toți au fost inevitabil absorbiți de istoria trăită în umbra celui care avea să devină, pentru o vreme, cel mai puternic om din România.