Cel mai vechi cimitir cunoscut în lume. A fost făcut în epoca de piatră

Conduși de renumitul paleoantropolog Lee Berger, cercetătorii au declarat că au găsit mai multe specimene de Homo naledi. E vorba de un hominid din epoca de piatră care se cățăra în copaci și despre care se credea anterior că este incapabil de un comportament complex. Dar strămoșii noștri au făcut cel mai vechi cimitir din lume.

„Acestea sunt cele mai vechi înmormântări înregistrate până în prezent”

Rămășițele hominizilor au fost îngropate la aproximativ 30 de metri sub pământ într-un sistem de peșteri din cadrul Cradle of Humankind, un sit al patrimoniului mondial UNESCO de lângă Johannesburg. „Acestea sunt cele mai vechi înmormântări înregistrate până în prezent în arhiva homininilor, mai devreme decât dovezile de înmormântare a lui Homo sapiens cu cel puțin 100.000 de ani”, au scris oamenii de știință într-o serie de lucrări care urmează să fie revizuite de către colegi și pretipărite și care vor fi publicate în eLife.

Până acum, cele mai vechi înmormântări aveau o vechime de aproximativ 100.000 de ani

Descoperirile pun la îndoială înțelegerea actuală a evoluției umane, deoarece în mod normal se susține că dezvoltarea unor creiere mai mari a permis desfășurarea unor activități complexe, „generatoare de sens”, cum ar fi îngroparea morților. Cele mai vechi înmormântări descoperite anterior, găsite în Orientul Mijlociu și în Africa, conțineau rămășițe de Homo sapiens – și aveau o vechime de aproximativ 100.000 de ani.

Homo naledi aveau creierul de mărimeea unei portocale

Cele descoperite în Africa de Sud de Berger, ale cărui anunțuri anterioare au fost controversate, și de colegii săi cercetători, datează de cel puțin 200.000 î.Hr. Acestea aparțin lui Homo naledi, o specie primitivă aflată la răscrucea dintre maimuțe și oamenii moderni, care avea creierul de mărimea unei portocale și avea o înălțime de aproximativ 1,5 metri.

Cu degete de la mâini și picioare curbate, mâini care mânuiau unelte și picioare făcute pentru mers, specia descoperită de Berger a dat deja peste cap ideea că drumul nostru evolutiv era o linie dreaptă. Homo naledi este numit după sistemul de peșteri „Rising Star”, unde au fost găsite primele oase în 2013.

Într-o groapă se află cel puțin cinci suflete

Gropile de formă ovală din centrul noilor studii au fost descoperite tot acolo în timpul săpăturilor începute în 2018. Potrivit cercetătorilor, dovezile sugerează că gropile, care conțin cel puțin cinci indivizi, au fost săpate în mod deliberat și apoi umplute pentru a acoperi cadavrele.

„Aceste descoperiri arată că practicile mortuare nu se limitau la Homo sapiens sau la alți hominini cu creier de dimensiuni mari”, au declarat cercetătorii. Locul de înmormântare nu este singurul semn că Homo naledi era capabil de un comportament emoțional și cognitiv complex, au adăugat aceștia.

Dimensiunea creierului

Gravuri care formează forme geometrice, inclusiv o „figură aspră de haștag”, au fost găsite, de asemenea, pe suprafețele aparent netezite în mod intenționat ale unui stâlp de peșteră din apropiere. Mulți au fost revoltați când, în 2015, Berger, ale cărui descoperiri anterioare au obținut sprijinul National Geographic, a lansat pentru prima dată ideea că Homo naledi era capabil de mai mult decât sugera dimensiunea capului său.

„A fost prea mult pentru oamenii de știință la acel moment. Noi credem că totul este legat de acest creier mare. Suntem pe cale să spunem lumii că nu este adevăra”, a declarat acesta.

„Ne schimbă modul în care înțelegem evoluția umană”

Deși necesită o analiză suplimentară, descoperirile „ne schimbă modul în care înțelegem evoluția umană”, au scris cercetătorii. „Înmormântarea, crearea de semnificații, chiar și arta ar putea avea o istorie non-umană mult mai complicată, dinamică și non-umană decât am crezut până acum”, a mărturisit și Agustín Fuentes, profesor de antropologie la Universitatea Princeton, coautor al studiilor.

Carol Ward, un antropolog de la Universitatea din Missouri care nu a fost implicat în cercetare, a declarat că „aceste descoperiri, dacă se confirmă, ar avea o importanță potențială considerabilă”. „Aștept cu nerăbdare să aflu cum dispoziția rămășițelor exclude alte posibile explicații decât îngroparea intenționată și să văd rezultatele după ce vor fi verificate de către colegi”, a declarat specialistul pentru AFP.

Sursă foto: www.sciencealert.com