Simona Ionescu / Redactor Șef
Gheorghe Zamfir a povestit că atunci când a cântat ”Ciocârlia” în Grecia spectatorii s-a repezit să îi pupe pantofii. Cel mai mare naist din lume a interpretat ”Ciocârlia” dumnezeiește pe marile scene ale lumii. Până la el, au cântat-o și alți artiști celebri în epocă, iar George Enescu a inclus melodia în ”Rapsodia română”.
”Ciocârlia” este cântecul de suflet al românilor. Este considerată cea mai cunoscută melodie românească din toate timpurile.
A fost interpretată de marele nostru compozitor George Enescu, de violonistul spaniol Ara Malikian, de Gheorghe Zamfir.
Însă, primii care au cântat această piesă au fost naistul Angheluș Dinicu și violonistul Sava Pădureanu. Ei au interpretat piesa la Expoziția Internațională de la Paris, în 1889.
La succesul acestei piese au mai contribuit lăutarii Grigoraș Dinicu (nepotul lui Angheluș Dinicu), care a adaptat piesa pentru vioară, și marele naist Fănică Luca.
Naistul român Angheluș Dinicu este considerat adevăratul compozitor al celebrei melodii ”Ciocârlia”. A fost bunicul marelui violonist Grigoraș Dinicu. Angheluș Dinicu a avut trei fii, toți muzicieni: Dimitrie, Gheorghe și Nicolae.
S-a născut în anul 1838, la București. Tatăl lui a fost chitaristul Costache Dinicu, cel mai prețuit lăutar al curții boierului Grigore Ghica-Vodă.
Angheluș Dinicu venea deci dintr-o familie de artiști vestiți și le-a moștenit talentul. A învățat să cânte la nai de mic, iar peste 51 de ani, în 1889, participă la Expoziția Universală de la Paris.
Atunci, pe 29 iunie, în urma unui concurs internațional de lăutari, taraful său iese câștigător. Tot la Paris, pe 26 august, este invitat să cânte cu taraful la sărbătoarea ziarului francez ”Le Figaro”. Angheluș Dinicu are un imens succes cu piesele ”Ciocârlia”, ”Am un leu și vreau să-l beu” și ”Deșteaptă-te române”.
Artistul, uitat de mulți dintre noi, a cântat în fața împăratului Franz Josef al Austro-Ungariei.
A murit la data de 7 noiembrie 1905, la vârsta de 67 de ani și este îngropat la cimitirul ”Pătrunjel, din cartierul bucureștean Colentina.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
