Simona Ionescu / Redactor Șef

Cum a fost aleasă pentru prima dată „Miss România”. Cine sunt bărbații influenți care alegeau, de fapt, concurentele

Cum a fost aleasă pentru prima dată „Miss România”. Cine sunt bărbații influenți care alegeau, de fapt, concurentele
Când ar fi putut avea loc pentru prima dată un concurs de frumusețe la nivel național dacă nu în luna omagierii femeii? În martie 1929, o româncă devenea „Miss România”.

Cea mai frumoasă româncă a fost aleasă Magda Demetrescu, iar concursul a fost organizat de revista “Realitatea Ilustrată”.

Magda Demetrescu

Din păcate, despre această victorie a frumuseții nu s-a titrat decât foarte puțin la vremea respectivă (câteva fotografii ale câștigătoarei), în schimb, despre cum s-a ajuns aici există mai multe mărturii.


Din comitetul de organizare făceau parte, printre alții, scriitorul Liviu Rebreanu, pictorii Frederic Storck și I. Steriadi, care și-au propus, după cum chiar ei spuneau, să aleagă „un tip reprezentativ al frumuseții româneşti, fie frumuseţea bănăţeană cu trăsături românești accentuate, fie frumuseţea basarabeană, în care se resimte influenţa slavă, fie olteanca cu trăsături dacice.

Cea mai frumoasă româncă participa apoi la „Miss Universum”, concurs care se organiza de 11 ani în Statele Unite ale Americii, la Galveston.

Societatea românească nu privea aceste concursuri de frumusețe cu ochi buni

Organizatorii trebuiau însă să mai lupte și cu reticența din societatea românească, încă prezentă. Pentru că se temeau de o eventuală neaprobare a publicului, au încercat să facă frumoasele vremii să participe la acest concurs și prin invocarea patriotismului. Fetele erau îndemnate să se prezinte la concurs, iar câștigătoarea să reprezinte țara cu brio la Galveston-SUA:

„Dacă “Miss România” va obține titlul de “Miss Universum”, gloria ei se va resfrânge și asupra țării.”, era îndemnul organizatorilor.

Fetele înscrise la concurs au fost alese dintre cele care au transmis fotografii la redacția revistei “Realitatea Ilustrată”, sau în urma propunerilor făcute de membrii juriilor județene. Putea să participe orice domnișoară „cu o moralitate perfectă”, cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani, care nu apăruse niciodată pe scenă sau într-un film și care „să nu fi fost manechin”.


În fiecare capitală de județ a fost format câte un juriu alcătuit din artiști, literați, personalități de seamă din viața social, condus de cele mai multe ori de “capul autorității locale”. Concursuri județene au fost organizate fără public. Concurentele intrau una câte una în sala în care se afla juriul și erau îmbrăcate într-o rochie simplă, fără sutien sau corset și nemachiate.

“Membrii juriului le vor privii, fără a le atinge și fără a comunica între ei impresiile. Fiecare va acorda candidatei câte o notă. Media notelor acordate formează calificația generală”, după cum notează deieri-deazi.blogspot.com.

Peste 2.500 de fete s-au prezentat la preselecții

În primul an de „Miss România”, au fost organizate concursuri regionale în toate cele 72 de județe ale României. Și s-a dovedit a fi un real succes, numai pentru faptul că s-a prezentat un număr impresionant de participante: peste 2.500.

În București, alegerea celor trei câștigătoare regionale a fost făcută în “Salonul oficial al Palatului artelor de la șoseaua Kiseleff”. Din juriul condus de primarul Capitalei, Dem Dobrescu, făceau parte Principesa Ioana Ghica, d-nele Cuțescu, Stork, Olga Creceanu precum și d-nii Brătescu-Voinești, Ion Minulescu și H. Blazian.

Din numărul mare de candidate juriul a selectat mai întâi 88, apoi 26 și la final au rămas 7. Dintre acestea membrii juriului au ales frumoasele care aveau să fie încoronate cu cele trei titluri: două de „Miss București” și „Miss Ilfov”: Maria Danacu, Nadeja Oculici de Kosarinny și Eugenia Gologan).

Sursă foto: Surse informațiilor și a fotografiilor: revista “Realitatea Ilustrată” – numerele din perioada ianuarie – mai 1929 – citite din colecția Bibliotecii digitale a B.C.U. „Lucian Blaga” Cluj Napoca, preluate de pe blogul De ieri și de azi

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre