Descoperirea arheologică rescrie istoria: Vâlcea, locuită acum două milioane de ani. Validarea vine de la specialiștii lumii

Cele mai vechi urme de activitate umană din Europa au fost descoperite în județul Vâlcea. De la fosile de animale preistorice purtând urme de tăiere la unelte rudimentare din piatră, situl Tetoiu dezvăluie o lume pierdută care plasează România pe harta originilor omului modern.

Descoperirile arheologice ale specialiștilor din situl Bugiulești-Tetoiu, validate de un studiu internațional publicat pe 20 ianuarie 2025 în prestigioasa revistă Nature Communications, au confirmat că această zonă a fost locuită de hominizi cu aproape 2 milioane de ani în urmă.

O descoperire care schimbă totul

Povestea începe în anii 1950, când arheologul român Constantin S. Nicolaescu-Plopșor a inițiat săpături în Valea lui Grăunceanu, un sit din satul Bugiulești, Tetoiu. Între 1960-1961, echipa sa a scos la iveală un depozit impresionant de 4.983 de fosile, dintre care 4.524 au fost expertizate.

Printre acestea se numără rămășițe de mamifere preistorice precum Archidiskodon meridionalis (un elefant antic), Vulpes alopecoides (vulpe primitivă) și alte specii dispărute, care sugerează un ecosistem tropical vibrant acum 1,95-2 milioane de ani.

Dar ce a atras cu adevărat atenția au fost 20 de oase lungi purtând urme clare de tăiere și zdrobire. Semne ale intervenției unei specii de hominizi capabile să folosească unelte primitive.

Tetoiu, leagănul umanității în Europa

„Aceste urme nu pot fi accidentale. Sunt dovezi ale unei activități deliberate: descărnarea animalelor cu unelte de piatră”, a declarat arheologul Ionuț Tuțulescu de la Muzeul Județean Vâlcea.

Datarea cu izotopi stabili ai oxigenului și corelarea cu alte situri villafranchiene din Europa au stabilit o vechime de peste 1,95 milioane de ani, plasând Tetoiu cu mult înaintea altor situri europene cunoscute, cum ar fi Dmanisi din Georgia (1,77 milioane de ani).

În Vâlcea a trăit o comunitate primitivă care vâna și procesa animale cu tehnici rudimentare

Cercetările reluate în 2012 de o echipă internațională, în colaborare cu universități din SUA și Muzeul Olteniei din Craiova, au adus lumină asupra intuițiilor lui Nicolaescu-Plopșor, care sugerase existența unui hominid numit Australanthropus olteniensis sau „Homo Olteniensis”.

Deși specia exactă rămâne necunoscută, posibil Homo erectus sau un precursor, descoperirile indică o comunitate primitivă care vâna și procesa animalele cu tehnici rudimentare.

Situl se remarcă prin diversitatea faunei

„Nu știm cine au fost acești hominizi, dar știm că au fost aici și că au lăsat urme clare ale vieții lor”, a explicat Tuțulescu.

Situl Valea lui Grăunceanu se remarcă prin diversitatea faunei: de la girafe preistorice la hiene și primate asemănătoare babuinilor, toate trăind într-un mediu cald și umed, diferit de peisajul actual al Vâlcei. Uneltele din piatră cu care au fost curățate oasele găsite la Dealul Mijlociu, datate la 1,7 milioane de ani, completează imaginea unei populații capabile să supraviețuiască și să se adapteze într-un ecosistem bogat. Ele arată urme de activitate umană.

Controverse și legende

Descoperirea a stârnit controverse de-a lungul timpului. În anii comunismului, propaganda ceaușistă a promovat intens „Homo Olteniensis” ca pe o dovadă a originii românești a civilizației europene, ceea ce a atras scepticismul cercetătorilor străini.

O legendă locală povestește că fiul lui Nicolaescu-Plopșor, Dandu, ar fi găsit o calotă craniană care s-ar fi pierdut ulterior, un detaliu intrat în folclorul arheologic, dar neverificat.

„Tetoiu nu e doar despre România – e despre Europa”

„E o poveste care ține de fantastic, dar nu schimbă realitatea fosilelor”, a spus Tuțulescu pentru Q Magazine.

Studiul din 2025 a pus capăt multor dezbateri, confirmând autenticitatea sitului și importanța sa globală.

„Tetoiu nu e doar despre România – e despre Europa și rolul ei în povestea omului”, a subliniat arheologul, evidențiind că migrația hominizilor din Africa ar fi putut avea ramificații timpurii pe continentul european.

Un viitor turistic și științific

Autoritățile din Vâlcea văd în această descoperire și recunoaștere internațională o oportunitate uriașă. „Tetoiu nu e doar un loc frumos – e un tărâm unde trecutul și prezentul se întâlnesc. Vrem să punem în valoare acest patrimoniu unic”, susține președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu.

Primarul comunei Tetoiu, Viorel Herăscu, a anunțat planuri de modernizare a sitului și includerea sa într-un circuit turistic, pentru a atrage atenția mondială asupra „celui mai vechi european”.