Simona Ionescu / Redactor Șef
NASA a anunțat o descoperire majoră, așa-numitele „pânze de păianjen”, care dincolo de imaginea spectaculoasă, demonstrează un lucru important.
Roverul Curiosity a identificat un peisaj colinar neobișnuit, care, privit din orbită, seamănă izbitor cu o pânză uriașă de păianjen întinsă pe suprafața Planetei Roșii.
Timp de șase luni, Curiosity a explorat atent această regiune misterioasă pentru a înțelege dacă formațiunile descoperite reprezintă o dovadă a prezenței apei subterane în trecutul îndepărtat al planetei.
Zona analizată prezintă structuri geologice cunoscute sub numele de „boxwork” — un sistem de creste joase, cu înălțimi cuprinse între unu și doi metri, separate de goluri acoperite cu nisip. Aceste creste se intersectează pe kilometri întregi, formând un model geometric spectaculos, asemănător unei rețele sau „pânze de păianjen”, cum au fost ele numite.
Potrivit specialiștilor de la Jet Propulsion Laboratory, aceste formațiuni ar putea reprezenta urmele apei subterane care a circulat prin fisuri adânci ale rocii, într-o perioadă mai târzie decât se estima anterior.
Această ipoteză schimbă perspectiva asupra evoluției climatice a planetei Marte și ridică întrebări esențiale despre cât timp ar fi putut exista condiții favorabile vieții microbiene.
Cercetătorii cred că, în urmă cu miliarde de ani, apa subterană a circulat prin crăpături extinse ale scoarței marțiene. Mineralele transportate de apă s-au depus în fisuri, consolidând anumite porțiuni ale rocii. În timp, zonele neconsolidate au fost erodate de vânturile puternice marțiene, lăsând în urmă crestele vizibile astăzi.
Prezența acestor structuri la altitudini ridicate sugerează că nivelul apei subterane era considerabil mai mare decât indicau observațiile orbitale anterioare. Acest detaliu este crucial: dacă apa a persistat mai mult timp, atunci și potențialele forme de viață microbiană ar fi putut supraviețui pentru perioade mai lungi.
În trecut, Marte avea râuri și lacuri. Ulterior, planeta s-a transformat într-un deșert rece și arid. Însă aceste noi dovezi sugerează că tranziția nu a fost bruscă, iar apa ar fi continuat să existe în subteran mult după dispariția apelor de suprafață.
Pe lângă structurile de tip boxwork, roverul a identificat și formațiuni rotunjite, denumite „noduli”. Aceste texturi denivelate sunt considerate un indicator clar al activității apei subterane și au mai fost observate în misiuni anterioare pe Marte.
Surpriza constă însă în poziționarea lor. De această dată, nodulii nu au fost găsiți în apropierea fracturilor principale, ci de-a lungul pereților crestelor și în golurile dintre ele. Acest detaliu complică explicațiile actuale și indică procese geologice mai complexe decât se presupunea.
O posibilă explicație este că, inițial, mineralele au consolidat crestele, iar ulterior alte episoade de circulație a apei au generat formarea nodulilor în zonele adiacente.
Deși nu reprezintă o dovadă directă a vieții, aceste formațiuni consolidează teoria că Marte a avut, pentru o perioadă semnificativă, condiții compatibile cu viața microbiană.
Apa este ingredientul esențial pentru viață așa cum o cunoaștem. Dacă apa subterană a persistat miliarde de ani după uscarea lacurilor și râurilor, atunci șansele ca microorganismele să fi supraviețuit cresc considerabil.
Descoperirile roverului Curiosity nu doar că oferă noi indicii despre trecutul umed al planetei, ci și redesenează harta locurilor unde viitoarele misiuni ar putea căuta urme biologice.
Analiza detaliată a probelor colectate continuă, iar datele transmise către Pământ sunt atent studiate de echipele științifice. Fiecare nouă informație ajută la reconstruirea istoriei climatice a planetei Marte.
Pe măsură ce tehnologia avansează și misiunile devin tot mai sofisticate, misterele Planetei Roșii încep să fie dezvăluite pas cu pas. Formațiunile asemănătoare pânzelor de păianjen ar putea deveni una dintre cele mai importante piese din puzzle-ul existenței apei – și poate, într-o zi, al vieții – pe Marte.
Foto: Pixabay
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
