Simona Ionescu / Redactor Șef

Dezvăluiri uriașe. Un neonazist îl inspiră pe Putin să își dorească să stăpânească lumea. Bătălia abia începe și are legătură cu Atlantida

Dezvăluiri uriașe. Un neonazist îl inspiră pe Putin să își dorească să stăpânească lumea. Bătălia abia începe și are legătură cu Atlantida
Se pare că misticul neo-nazist al lui Vladimir Putin este cel care a inspirat invazia Ucrainei și vrea ca Rusia să domine Europa. Este posibil ca invazia Rusiei în Ucraina să fi fost inspirată de scrierile acestuia, cunoscut sub numele de „Rasputinul lui Putin” sau „Creierul lui Putin”.

Cu o barbă masivă și dezordonată, „gânditorul” rus Aleksandr Dugin a cerut de mult timp invazia Ucrainei. Așa cum reiese din scrierile lui, el crede că Moscova are dreptul să domine peste toată Europa și Asia. Supranumit filozof, mistic, analist politic și fascist, Dugin este considerat de unii ca având o influență cheie asupra Rusiei lui Putin. Opiniile sale au fost, cel puțin parțial, o influență cheie în ideea actualei invazii, dezvăluie The Sun.

Scrierile sale proclamă o viziune aparte asupra lumii care cere ca Ucraina să fie absorbită de Rusia. El cere Moscovei să controleze totul „de la Vladivostok la Dublin”. Analiștii occidentali cred că Dugin ar putea fi din nou în ascensiune, în grațiile șefului de la Kremlin, după ce, în ultimele decade, a fost o figură marginală.

Misticul lui Putin crede că rușii sunt urmașii civilizației din Atlantida

În anii 1990, când Putin urca în rândurile elitei politice ruse, Dugin era foarte influent în modelarea geopoliticii rusești. Născut la Moscova în 1962, Aleksandr Dugin a început să publice la sfârșitul anilor 1980, în timp ce Uniunea Sovietică se destrăma. Dugin, o figură puțin cunoscută în Rusia în anii 1980, a început să publice cărți și pamflete „într-un moment în care naționaliștii ruși căutau o figură de stil”, a explicat Laruelle.

El a sosit cu idei „originale la acea vreme, cum ar fi Rusia ca continent eurasiatic, și cu o poziție antioccidentală bine articulată, a adăugat ea. La acea vreme, era singura persoană care scria astfel. Avea legături bune cu academiile militare și a reușit să își stabilească nișa”. Capacitatea sa de a vorbi engleza și alte limbi non-rusești l-a făcut, de asemenea, o figură mai internațională și a creat legături cu extrema dreaptă din Europa.

El este cel mai cunoscut pentru cartea sa din 1997, „Fundamentele geopoliticii”, în care își expune ideologia ultranaționalistă și neofascistă a neo-eurasianismului. Credința sa e că lumea este formată din „puteri terestre” și „puteri maritime” și că, în calitate de mare națiune terestră, Rusia ar trebui să-și exercite influența asupra întregii Europe și a Asiei.

Mai mult decât atât, Aleksandr Dugin își bazează credința în dreptul divin și propagarea legendei despre orașul scufundat Atlantida și despre civilizația mitică Hiperborea. Mai concret, el crede că Rusia este reîncarnarea vechilor „hiperboreeni” – care trebuie să se opună „atlanților” din zilele noastre, Statele Unite.

Dugin mizează în mod intenționat pe asemănarea cu Rasputin

Influența sa asupra politicii rusești, precum și aspectul său, cu barba intenționat lăsată mare și neordonată,  ca și ochii săi pătrunzători, l-au comparat cu Rasputin, cunoscutul consilier al ultimului țar al Rusiei, Nicolae al II-lea, și presupusul amant al soției acestuia.

Într-o intervenție pentru The Sun Online, Marlene Laruelle, director al Institutului pentru Studii Europene, Ruse și Eurasiatice de la Universitatea George Washington, a explicat că actualul război din Ucraina îi oferă bărbatului de 60 de ani noi posibilități de a se apropia din nou de sediul puterii.

„Războiul i-ar putea oferi un nou câmp de influență. Regimul lui Putin a făcut o cotitură ideologică spre naționalism și represiune, iar acest lucru ar putea prezenta noi oportunități pentru Dugin”, a arătat aceasta, conform The Sun.

Viitorul succes al lui Dugin, a explicat ea, depinde de norocul patronului său, omul de afaceri rus Konstantin Malofeev, 47 de ani, președintele consiliului de administrație al postului de televiziune rusesc Tsargrad, care a fost folosit frecvent de Dugin, precum și de teoreticianul conspiraționist american Alex Jones.

(Malofeev a fost sancționat de SUA, UE și Canada în 2014, iar în 2017, Ucraina l-a acuzat de crearea unor grupuri paramilitare ilegale și l-a inclus pe lista persoanelor urmărite internațional.)

Simboluri oculte, folosite pentru promovarea ideilor lui Dugin

Laruelle îl caracterizează pe Dugin drept „fascist”, care „crede în necesitatea regenerării națiunii prin violență și război”. Ideea unui „om nou” care va ieși din conflict este o parte centrală a fascismului clasic, explică Laruelle.

De asemenea, ea atrage atenția asupra utilizării de către Dugin a simbolului haosului, un simbol ocult modern folosit și de grupările de extremă dreaptă. Simbolul apare inclusiv pe coperta cărții sale din 1997, „Fundamentele geopoliticii”,  carte ce a fost cândva lectură obligatorie în academiile militare ruse.

„Acesta este un simbol foarte clasic folosit de extrema dreaptă și de alt-right. Dugin promovează aceste idei ale unui imperiu pan-european, ale identității ariene, ale neopăgânismului, toate amestecate cu biserica ortodoxă rusă”, a mai precizat Laruelle, conform sursei citate.

Și Andreas Umland, analist la Stockholm Centre for Eastern European Studies, este de acord cu Laruelle.El a declarat pentru The Sun că „ceea ce face Putin acum în Ucraina și modul în care vorbește despre vecinul Rusiei sună ca Dugin în anii 1990. Această poziție radicală antiucraineană pe care o adoptă Putin era ceva care era doar la limită atunci când Dugin a scris pentru prima dată despre asta”.

Retorica lui Putin, inspirată de ideile lui Dugin

Mai mult, specialistul a observat evoluția recentă a retoricii lui Putin despre Ucraina în Occident și în general este legată de multe dintre scrierile lui Dugin.

„Dugin este serios când vorbește despre un imperiu de influență rusesc de la Vladivostok la Dublin. Acest lucru este preluat din idei mai vechi despre o bătălie purtată între puterile maritime și cele terestre. Întrucât Rusia se află în centrul acestei mase de uscat eurasiatice, ar trebui să unească în jurul său toate puterile terestre. Ideea sa este că întregul continent eurasiatic ar trebui să fie un mare super-imperiu, incluzând Germania și Franța. El crede că toată influența americană ar trebui eliminată din Europa, iar Marea Britanie, ca o excrescență europeană vorbitoare de limba engleză, ar trebui să fie separată de Europa”, a spus Umland.

Ideea Novorossiya sau Noua Rusie, readusă pe tapet

În centrul teoriei imperiului eurasiatic a lui Dugin se află o idee mult mai veche, impregnată în trecutul țarist al Rusiei, cunoscută sub numele de Novorossiya, sau Noua Rusie. După cum explică Umland, „Novorossiya a fost folosită de regimul țarist în secolul al XVIII-lea, când sudul și estul Ucrainei, precum și Crimeea, au fost cucerite sub conducerea Ecaterinei cea Mare.

La acea vreme, aceste teritorii nu aveau populații rusești mari, dar termenul „Noua Rusie” a fost dat pentru a descrie aceste teritorii confiscate. Acest termen imperialist a reapărut în cuvintele lui Dugin și, mai târziu, ale lui Putin”. El a adăugat că ideologia lui Dugin leagă între ele trăsături ale satanismului, păgânismului, creștinismului ortodox rusesc și fascismului.

Cum a încercat Dugin să unească fasciștii și comuniștii

E de aminti că în 1993, împreună cu fostul disident sovietic și scriitor Eduard Limonov, Dugin a fondat Partidul Național Bolșevic. Steagul partidului prelua secera și ciocanul din Uniunea Sovietică, dar și cercul alb pe fond roșu de pe steagul nazist. La fel cum steagul lor reprezenta întâlnirea dintre extrema stângă și extrema dreaptă, Dugin și Limonov au căutat să unească fasciștii și comuniștii.

Traiectoriile lor s-au separat la sfârșitul anilor 1990 și chiar mai mult în anii 2000, când Limonov a devenit deschis critic față de Putin și noua Rusie. Aleksandr Dugin însă a rămas pro-Putin în tot acest timp, susținând politica externă a noului președinte.

Sursa foto: Instagram

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre